Organele necesare pentru transplanturi ar putea fi recoltate fara a se mai cere acordul familiei, asa cum se intampla in multe tari UE.
Agentia Nationala de Transplant propune ca donarea de organe sa se faca fara a se mai cere acordul familiei persoanei aflate in moarte cerebrala. O astfel de procedura, numita acord prezumat, exista in majoritatea tarilor europene.
Nu se preleveaza organe de la un posibil donator daca acesta si-a exprimat dezacordul in scris, la notar, in timpul vietii. Specialistii in etica nu sunt de acord cu aceasta procedura, considerand-o degradanta, inumana si benefica doar pentru transplantologi. Ordinul prin care va fi pus la punct acordul prezumat va fi gata in luna aprilie, afirma specialistii de la Agentia Nationala de Transplant.
"Omul decedat devine obiect"
"Dincolo de declaratia doctorilor ca vor salva vieti, acordul prezumat este un act care dezumanizeaza si transforma omul decedat din subiect in obiect. Este vorba despre goana specialistilor de a avea cat mai multe organe", apreciaza Vasile Astarastoaie, presedintele Comisiei de Bioetica din cadrul Colegiului Medicilor
din Romania.
In schimb, cei care se ocupa de transplant in Romania afirma ca numarul donatorilor a scazut dramatic in ultima perioada. Daca pana anul trecut rata refuzului la romanii ale caror rude ar fi putut dona organe era de 20a, acum se inregistreaza o rata de 60a.
Deocamdata, in Romania este valabil acordul informat (organele celui decedat se pot preleva doar cu acordul familiei). Nici acest lucru nu pare a fi pe placul specialistilor in etica si cu atat mai putin este acceptat de medicii transplantologi.
"Procedura nu tine cont de adevarata dorinta a donatorului, familia poate gresi atunci cand ia o decizie", este de parere profesorul Vasile Astarastoaie.
Transplantologii adauga si ei ca acordul familiei este destul de greu de obtinut imediat dupa deces. "Cand cineva afla ca i-a murit o persoana draga, nu este omeneste sa o mai pui sa scrie ca este de acord sa-i doneze organele", afirma Victor Zota, director al Agentiei Nationale de Transplant.
Americanii au card de donator
O varianta mult mai buna propusa de bioeticienii romani ar fi cardul de donator, care exista in SUA. Oricarui american, in momentul in care isi ridica carnetul de conducere de la sectia de politie, i se aduce la cunostinta posibilitatea donarii de organe dupa moartea sa. Odata acceptul dat, respectivei persoane i se fac analize complete si i se inmaneaza un card de donator.
"Este mult mai dificil si presupune mai multa munca, mai multe acte, dar asa este etic. In Romania, cand ar veni omul sa-si ridice buletinul, i s-ar aduce la cunostinta ca ar salva niste vieti daca ar dona. Cred ca foarte multi ar accepta", considera profesorul Astarastoaie.
Nu acelasi lucru crede directorul Agentiei Nationale de Transplant. Primul dezavantaj al cardului este investitia destul de mare. "Din experienta altor tari, printre care Olanda, s-a dovedit ca acest card nu prinde la europeni. La americani a prins, pentru ca ei sunt o natie cu o psihologie mai aparte. Ei au emisiuni in care familii de donatori se intalnesc si discuta. Europeanul vede donarea de organe ca pe o problema a lui, de stricta intimitate. Nu este genul de activitate pe care o poti promova in randul populatiei", spune directorul executiv al ANT.
Daca acordul prezumat de donare de organe de la cei aflati in moarte cerebrala va intra in vigoare, eticienii vor declansa o campanie
sociala de respingere a legii, avertizeaza profesorul Vasile Astarastoaie.
Reglementari
Cum este legislatia in Europa
> Acordul prezumat (organele se preleveaza fara a fi intrebate familiile) exista in majoritatea tarilor europene: Ungaria, Austria, Bulgaria, Spania, Belgia, Olanda, Anglia, Portugalia, Italia, Norvegia.
> Acordul informat, prin care donarea de organe se face doar cu acordul familiei, exista in Slovenia, Romania, Turcia.
In Romania, anul trecut, au existat doar 23 de donatori de organe, majoritatea de rinichi
, iar in acest an unul singur. Prin comparatie, in Spania, anual sunt in jur de 1.800-1.900 de donatori de organe, cel mai mare numar din Europa.
joi, 19 februarie 2009
Studentii, tratati ca niste copii de gradinita
Studentii, buni sa participe doar la cursuri, nu sa-si spuna parerea
Dupa adoptarea Procesului Bologna si in universitatile din Romania, s-a incercat o noua organizare, schimbarile fiind absolut obligatorii. Asa cum era de asteptat insa pe la noi, principiile Procesului Bologna nu s-au aplicat intocmai asa cum ar fi trebuit, implementarea fiind facuta mai mult de forma, indeosebi pentru a bifa anumite puncte. Si cel mai important s-a referit la reducerea anilor de studii, trecandu-se pe noua formula, anume 3 ani studii de licenta, doi ani studii de masterat si 3 ani studii de doctorat.
O radiografie a modului in care s-a aplicat Procesul Bologna in universitatile din Romania, care s-a realizat de catre Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) si s-a materializat prin Cartea Neagra a Procesului Bologna, arata ca mai sunt multe de facut. In general, principalele directii la care trebuie sa se mai aduca unele corectii se refera la calitate, rolul studentilor in procesul decizional al universitatii la care studiaza, mobilitatea si creditele universitare, continutul cursurilor etc.
Clienti sau materie prima in loc de parteneri
Cu toate ca, la nivel de principii, la conferintele ministrilor europeni ai educatiei, cand se discuta despre studenti, se admite ca acestia nu sunt nici “clienti” si nici “materie prima”, ci ar trebui sa fie parteneri cu drepturi depline, in realitatea universitara romaneasca lucrurile nu prea s-au schimbat. Potrivit studiului facut de ANOSR, in universitatile si facultatile romanesti exista o serie de probleme privind rolul studentilor, care s-ar rezuma in urmatoarele: • mecanismele de alegere a studentilor reprezentanti sunt definite vag in regulamentele unor universitati • multi studenti nu isi cunosc mecanismele de reprezentare • interesul fata de mecanismele de reprezentare este scazut • profesorii si, mai ales, conducerea universitatilor/facultatilor au o puternica influenta in functionarea mecanismelor de reprezentare a studentilor • studentii din consilii/ senate sunt “pusi” acolo de profesori sau ajung acolo prin alte moduri decat votul democratic al colegilor lor • studentii din consilii/senate au rol decorativ, pe care il accepta impreuna cu ceilalti membri ai consiliului/senatului • studentii reprezentanti nu reusesc sa aiba vreun impact datorita mentalitatii celorlalti actori (profesori, conducere), care nu sunt obisnuiti sa considere studentii ca parteneri egali, ci mai degraba ca executanti ale caror opinii conteaza prea putin si nu valorizeaza parerile acestora atunci cand ele sunt diferite fata de cele ale profesorilor • lipsa studentilor din organismele informale care pregatesc decizii • studentii sunt putin sau chiar deloc implicati in subiecte precum finantele, conditiile de lucru ale cadrelor didactice, follow-up-ul rezultatelor evaluarilor sau aspecte legate de mediul de studiu • lipsa resurselor umane si financiare ale organizatiilor studentesti.
Programele de studii, dupa dorintele profesorilor
Pentru a nu fi doar o insiruire de concluzii, studentii de la ANOSR care au facut studiul au venit si cu exemple concrete din diverse universitati din tara. La Universitatea Politehnica Bucuresti, in 2005, cand se pregateau noile programe si cursuri pentru prima generatie de studenti Bologna, in final, s-au adoptat tot cele propuse de profesori. Programa care-i entuziasmase cel mai mult pe studenti si care avea in vedere modelul de la universitatile americane nici nu a mai ajuns sa fie discutata in Consiliul Facultatii, pentru ca fusese respinsa de Biroul de Conducere, pe motivul ca nu ar fi resurse pentru tipul respectiv de programa. Consultarea studentilor s-a facut doar prin a-i intreba ce cursuri considera ca sunt inutile si ar dori sa fie scoase din programa. “Eram la cursul de Masini Electrice I cand reprezentantul anului nostru in consiliu a dat o foaie sa circule prin amfiteatru. Deoarece stiam de existenta celorlalte programe care nu sunt cunoscute de studenti si daca tot ni s-a cerut parerea, spunandu-se ca se va tine cont de ea, l-am rugat pe domnul profesor (care participase la negocierea celei de-a treia propuneri) sa organizeze o intalnire cu studentii si sa se prezinte toate propunerile de programa de studiu, iar studentii sa isi spuna opinia. Au urmat 50 de minute de explicatii cum ca studentii nu stiu ce cursuri le sunt necesare pentru formarea lor ca viitori ingineri si ca, daca dorim sa organizam prezentarea, sa ne adresam conducerii facultatii. Programa votata de Consiliul Facultatii a fost cea propusa de echipa din care facea parte si domnul profesor de Masini Electrice I, fara ca celelalte propuneri sa ajunga macar in Consiliul Facultatii”, povesteste unul dintre studentii politehnisti.
Desi este un truism, nu putem sa nu amintim ca inca sunt profesori care nu fac nici cel mai mic efort pentru a-si adapta cursurile. Intr-o totala lipsa de dispret si cu desconsideratie fata de studenti, unii profesori, altfel cu pretentii cand te uiti la ei, continua sa predea dupa cursuri de peste 20 de ani. Si totul pare chiar normal, mai ales ca profesorii sunt batuti in cuie si consultarea studentilor vizavi de calitatile profesionale ale dascalilor lor sunt de fapt pur figurative.
Transferarul creditelor, marea problema
O alta mare problema a aplicarii Procesului Bologna o constituie modul in care se face transferarea creditelor studentilor mobili. “Chiar daca despre implementarea Sistemului
European de Credite Transferabile (ECTS) multi afirma ca ar fi foarte avansata sau chiar realizata, realitatea este ca, la o privire in detaliu, se observa greseli grave in functionarea acestuia. Acest sistem nu este implementat corect, se pare ca aceasta problema nu este constientizata si nu exista vointa ca acest lucru sa se intample. Prea multe deficiente ale sistemului de invatamant ar iesi la suprafata”, se spune in Cartea Neagra a Procesului Bologna. Un model de implementare defectuoasa a ECTS il constituie Universitatea “Stefan cel Mare” din Suceava. Aici, modul de alocare a creditelor nu este omogen si clar definit. In general, creditele sunt acordate in functie de importanta pe care profesorul o acorda cursului si numarul de ore de contact, astfel incat creditele masoara volumul de munca depus de profesor, si nu pe cel depus de studenti. Un alt criteriu folosit in alocarea creditelor este relevanta pe care o are cursul in cadrul specializarii respective. Daca cursul are relevanta in formarea profesionala a studentilor si in dobandirea competentelor specifice specializarii acestuia, ii sunt alocate mai multe credite (6, 7 credite). Cursurilor tangentiale specializarii le sunt alocate mai putine credite (doua credite), desi volumul de munca depus de studenti este destul de mare. Acelasi curs poate avea 6 sau 2 credite, in functie de facultatea sau de specializarea la care este predat. In concluzie, la Universitatea “Stefan cel Mare” din Suceava, ECTS nu a fost implementat in colaborare cu studentii, iar munca acestora, in general, nu este luata in considerare la stabilirea numarului de credite alocate cursurilor. In foarte putine cazuri estimarea volumului de munca depusa de studenti este facuta de catre profesori, dar fara consultarea studentilor. ANOSR concluzioneaza ca “sistemul actual de alocare a creditelor implementat in universitatea suceveana nu este compatibil cu sistemele implementate in universitatile din Uniunea Europeana, iar mentinerea acestui mod gresit de implementare ar putea duce la nerecunoasterea diplomelor, obtinute de studentii nostri in spatiul european.
Calitatea, mai mult pe hartie
Calitatea actului educational a fost un alt punct urmarit de studenti cand au analizat aplicarea Procesului Bologna. Pe langa comisiile care s-au nascut la nivelul universitatilor (deh, doar suntem specialisti in infiintarea a tot felul de comisii!), nu s-a prea vazut ceva special. De exemplu, la Universitatea Bucuresti doar din 2005 se incearca construirea si implementarea unui Sistem de Asigurare a Calitatii Educatiei, rezultatele respectivului demers avand de asteptat. Daca la nivel formal lucrurile stau foarte bine, in practica este aproape pe dos.
“Au fost infiintate o comisie a universitatii pentru asigurarea calitatii, plus
cate o asemenea comisie pentru fiecare facultate din cele 19 ale institutiei, si chiar si un Birou pentru Asigurarea Calitatii, menit sa le acorde «sprijin si consultanta» structurilor de care aminteam. Ba s-au facut inca si training-uri persoanelor care urmau sa intre in aceste comisii. Toate bune si frumoase pana acum! Dar cum stam la partea de actiune concreta? Ce rezultate au adus aceste structuri pana acum? Pai, din experienta mea de student membru intr-o astfel de comisie de facultate pentru asigurarea calitatii, stiu doar de doua lucruri - un raport de autoevaluare a facultatii (care le-a dat multe batai de cap profesorilor, de altfel) si de stradanie de a formula o misiune, o viziune si niste obiective strategice ale facultatii. Cat priveste reactiile profesorilor din timpul
construirii raportului de autoevaluare, ele au fost mai tot timpul de genul «parca am fi pe timpul comunismului - ce tot trebuie sa raportam atat?» sau «cum sa ma evalueze pe mine studentii sau colegii? Adica sa stam iar cu frica parei pe la colturi?». Si acestea sunt doar cateva exemple de rezistenta la schimbare. Se vede, astfel, ca procesul de asigurare a calitatii a fost inteles de ei doar ca «zeci de mii de raportari inutile» si «para intre colegi sau razbunarea studentilor pe profesori», in loc sa inteleaga ca valori precum transparenta, feedback-ul continuu al beneficiarilor ca factor de autoperfectionare, sunt doar cateva dintre valorile ce au facut ca societatile occidentale sa ajunga acolo unde sunt acum”, povesteste un alt student al Universitatii Bucuresti.
Transparenta, declarativa
La capitolul transparenta insa comentariile nici nu isi mai au rostul, pentru ca, numai daca am incerca sa cautam pe site-ul universitatii membrii celor 19 facultati, am observa ca doar trei dintre ele si-au postat datele de contact, dintre care doar una (cea de la Jurnalism si Stiintele Comunicarii) contine si numele unui student. Ce sa mai vorbim despre accesul public la rapoartele de autoevaluare sau la alte informatii importante pentru beneficiarii invatamantului superior?”, se mai precizeaza in Cartea Neagra a Procesului Bologna. Practic, nu exista universitate din Romania care sa fi implementat ca la carte principiile Bologna, rezistenta la schimbare a personalului didactic si a conducerii universitatilor fiind extrem de mare. Transparenta, aproape la fel ca-n intreaga societate romaneasca, fiecare incercand sa-si ascunda mai degraba defectele sub pres decat sa le arunce la gunoi si sa incerce lucruri noi.
“Acesta este modul in care parteneriatul cu studentii a fost calcat in picioare in Facultatea de Inginerie Electrica a UPB si interesul unei parti a profesorilor a fost aparat cu ferocitate, in detrimentul interesului studentilor”, se spune in ma
Dupa adoptarea Procesului Bologna si in universitatile din Romania, s-a incercat o noua organizare, schimbarile fiind absolut obligatorii. Asa cum era de asteptat insa pe la noi, principiile Procesului Bologna nu s-au aplicat intocmai asa cum ar fi trebuit, implementarea fiind facuta mai mult de forma, indeosebi pentru a bifa anumite puncte. Si cel mai important s-a referit la reducerea anilor de studii, trecandu-se pe noua formula, anume 3 ani studii de licenta, doi ani studii de masterat si 3 ani studii de doctorat.
O radiografie a modului in care s-a aplicat Procesul Bologna in universitatile din Romania, care s-a realizat de catre Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR) si s-a materializat prin Cartea Neagra a Procesului Bologna, arata ca mai sunt multe de facut. In general, principalele directii la care trebuie sa se mai aduca unele corectii se refera la calitate, rolul studentilor in procesul decizional al universitatii la care studiaza, mobilitatea si creditele universitare, continutul cursurilor etc.
Clienti sau materie prima in loc de parteneri
Cu toate ca, la nivel de principii, la conferintele ministrilor europeni ai educatiei, cand se discuta despre studenti, se admite ca acestia nu sunt nici “clienti” si nici “materie prima”, ci ar trebui sa fie parteneri cu drepturi depline, in realitatea universitara romaneasca lucrurile nu prea s-au schimbat. Potrivit studiului facut de ANOSR, in universitatile si facultatile romanesti exista o serie de probleme privind rolul studentilor, care s-ar rezuma in urmatoarele: • mecanismele de alegere a studentilor reprezentanti sunt definite vag in regulamentele unor universitati • multi studenti nu isi cunosc mecanismele de reprezentare • interesul fata de mecanismele de reprezentare este scazut • profesorii si, mai ales, conducerea universitatilor/facultatilor au o puternica influenta in functionarea mecanismelor de reprezentare a studentilor • studentii din consilii/ senate sunt “pusi” acolo de profesori sau ajung acolo prin alte moduri decat votul democratic al colegilor lor • studentii din consilii/senate au rol decorativ, pe care il accepta impreuna cu ceilalti membri ai consiliului/senatului • studentii reprezentanti nu reusesc sa aiba vreun impact datorita mentalitatii celorlalti actori (profesori, conducere), care nu sunt obisnuiti sa considere studentii ca parteneri egali, ci mai degraba ca executanti ale caror opinii conteaza prea putin si nu valorizeaza parerile acestora atunci cand ele sunt diferite fata de cele ale profesorilor • lipsa studentilor din organismele informale care pregatesc decizii • studentii sunt putin sau chiar deloc implicati in subiecte precum finantele, conditiile de lucru ale cadrelor didactice, follow-up-ul rezultatelor evaluarilor sau aspecte legate de mediul de studiu • lipsa resurselor umane si financiare ale organizatiilor studentesti.
Programele de studii, dupa dorintele profesorilor
Pentru a nu fi doar o insiruire de concluzii, studentii de la ANOSR care au facut studiul au venit si cu exemple concrete din diverse universitati din tara. La Universitatea Politehnica Bucuresti, in 2005, cand se pregateau noile programe si cursuri pentru prima generatie de studenti Bologna, in final, s-au adoptat tot cele propuse de profesori. Programa care-i entuziasmase cel mai mult pe studenti si care avea in vedere modelul de la universitatile americane nici nu a mai ajuns sa fie discutata in Consiliul Facultatii, pentru ca fusese respinsa de Biroul de Conducere, pe motivul ca nu ar fi resurse pentru tipul respectiv de programa. Consultarea studentilor s-a facut doar prin a-i intreba ce cursuri considera ca sunt inutile si ar dori sa fie scoase din programa. “Eram la cursul de Masini Electrice I cand reprezentantul anului nostru in consiliu a dat o foaie sa circule prin amfiteatru. Deoarece stiam de existenta celorlalte programe care nu sunt cunoscute de studenti si daca tot ni s-a cerut parerea, spunandu-se ca se va tine cont de ea, l-am rugat pe domnul profesor (care participase la negocierea celei de-a treia propuneri) sa organizeze o intalnire cu studentii si sa se prezinte toate propunerile de programa de studiu, iar studentii sa isi spuna opinia. Au urmat 50 de minute de explicatii cum ca studentii nu stiu ce cursuri le sunt necesare pentru formarea lor ca viitori ingineri si ca, daca dorim sa organizam prezentarea, sa ne adresam conducerii facultatii. Programa votata de Consiliul Facultatii a fost cea propusa de echipa din care facea parte si domnul profesor de Masini Electrice I, fara ca celelalte propuneri sa ajunga macar in Consiliul Facultatii”, povesteste unul dintre studentii politehnisti.
Desi este un truism, nu putem sa nu amintim ca inca sunt profesori care nu fac nici cel mai mic efort pentru a-si adapta cursurile. Intr-o totala lipsa de dispret si cu desconsideratie fata de studenti, unii profesori, altfel cu pretentii cand te uiti la ei, continua sa predea dupa cursuri de peste 20 de ani. Si totul pare chiar normal, mai ales ca profesorii sunt batuti in cuie si consultarea studentilor vizavi de calitatile profesionale ale dascalilor lor sunt de fapt pur figurative.
Transferarul creditelor, marea problema
O alta mare problema a aplicarii Procesului Bologna o constituie modul in care se face transferarea creditelor studentilor mobili. “Chiar daca despre implementarea Sistemului
European de Credite Transferabile (ECTS) multi afirma ca ar fi foarte avansata sau chiar realizata, realitatea este ca, la o privire in detaliu, se observa greseli grave in functionarea acestuia. Acest sistem nu este implementat corect, se pare ca aceasta problema nu este constientizata si nu exista vointa ca acest lucru sa se intample. Prea multe deficiente ale sistemului de invatamant ar iesi la suprafata”, se spune in Cartea Neagra a Procesului Bologna. Un model de implementare defectuoasa a ECTS il constituie Universitatea “Stefan cel Mare” din Suceava. Aici, modul de alocare a creditelor nu este omogen si clar definit. In general, creditele sunt acordate in functie de importanta pe care profesorul o acorda cursului si numarul de ore de contact, astfel incat creditele masoara volumul de munca depus de profesor, si nu pe cel depus de studenti. Un alt criteriu folosit in alocarea creditelor este relevanta pe care o are cursul in cadrul specializarii respective. Daca cursul are relevanta in formarea profesionala a studentilor si in dobandirea competentelor specifice specializarii acestuia, ii sunt alocate mai multe credite (6, 7 credite). Cursurilor tangentiale specializarii le sunt alocate mai putine credite (doua credite), desi volumul de munca depus de studenti este destul de mare. Acelasi curs poate avea 6 sau 2 credite, in functie de facultatea sau de specializarea la care este predat. In concluzie, la Universitatea “Stefan cel Mare” din Suceava, ECTS nu a fost implementat in colaborare cu studentii, iar munca acestora, in general, nu este luata in considerare la stabilirea numarului de credite alocate cursurilor. In foarte putine cazuri estimarea volumului de munca depusa de studenti este facuta de catre profesori, dar fara consultarea studentilor. ANOSR concluzioneaza ca “sistemul actual de alocare a creditelor implementat in universitatea suceveana nu este compatibil cu sistemele implementate in universitatile din Uniunea Europeana, iar mentinerea acestui mod gresit de implementare ar putea duce la nerecunoasterea diplomelor, obtinute de studentii nostri in spatiul european.
Calitatea, mai mult pe hartie
Calitatea actului educational a fost un alt punct urmarit de studenti cand au analizat aplicarea Procesului Bologna. Pe langa comisiile care s-au nascut la nivelul universitatilor (deh, doar suntem specialisti in infiintarea a tot felul de comisii!), nu s-a prea vazut ceva special. De exemplu, la Universitatea Bucuresti doar din 2005 se incearca construirea si implementarea unui Sistem de Asigurare a Calitatii Educatiei, rezultatele respectivului demers avand de asteptat. Daca la nivel formal lucrurile stau foarte bine, in practica este aproape pe dos.
“Au fost infiintate o comisie a universitatii pentru asigurarea calitatii, plus
cate o asemenea comisie pentru fiecare facultate din cele 19 ale institutiei, si chiar si un Birou pentru Asigurarea Calitatii, menit sa le acorde «sprijin si consultanta» structurilor de care aminteam. Ba s-au facut inca si training-uri persoanelor care urmau sa intre in aceste comisii. Toate bune si frumoase pana acum! Dar cum stam la partea de actiune concreta? Ce rezultate au adus aceste structuri pana acum? Pai, din experienta mea de student membru intr-o astfel de comisie de facultate pentru asigurarea calitatii, stiu doar de doua lucruri - un raport de autoevaluare a facultatii (care le-a dat multe batai de cap profesorilor, de altfel) si de stradanie de a formula o misiune, o viziune si niste obiective strategice ale facultatii. Cat priveste reactiile profesorilor din timpul
construirii raportului de autoevaluare, ele au fost mai tot timpul de genul «parca am fi pe timpul comunismului - ce tot trebuie sa raportam atat?» sau «cum sa ma evalueze pe mine studentii sau colegii? Adica sa stam iar cu frica parei pe la colturi?». Si acestea sunt doar cateva exemple de rezistenta la schimbare. Se vede, astfel, ca procesul de asigurare a calitatii a fost inteles de ei doar ca «zeci de mii de raportari inutile» si «para intre colegi sau razbunarea studentilor pe profesori», in loc sa inteleaga ca valori precum transparenta, feedback-ul continuu al beneficiarilor ca factor de autoperfectionare, sunt doar cateva dintre valorile ce au facut ca societatile occidentale sa ajunga acolo unde sunt acum”, povesteste un alt student al Universitatii Bucuresti.
Transparenta, declarativa
La capitolul transparenta insa comentariile nici nu isi mai au rostul, pentru ca, numai daca am incerca sa cautam pe site-ul universitatii membrii celor 19 facultati, am observa ca doar trei dintre ele si-au postat datele de contact, dintre care doar una (cea de la Jurnalism si Stiintele Comunicarii) contine si numele unui student. Ce sa mai vorbim despre accesul public la rapoartele de autoevaluare sau la alte informatii importante pentru beneficiarii invatamantului superior?”, se mai precizeaza in Cartea Neagra a Procesului Bologna. Practic, nu exista universitate din Romania care sa fi implementat ca la carte principiile Bologna, rezistenta la schimbare a personalului didactic si a conducerii universitatilor fiind extrem de mare. Transparenta, aproape la fel ca-n intreaga societate romaneasca, fiecare incercand sa-si ascunda mai degraba defectele sub pres decat sa le arunce la gunoi si sa incerce lucruri noi.
“Acesta este modul in care parteneriatul cu studentii a fost calcat in picioare in Facultatea de Inginerie Electrica a UPB si interesul unei parti a profesorilor a fost aparat cu ferocitate, in detrimentul interesului studentilor”, se spune in ma
joi, 18 decembrie 2008
Daniel Daianu s-a asociat cu fiul lui Verestoy Attila intr-o afacere de administrare a fondurilor mutuale
Fostul ministru al finantelor Daniel Daianu (foto) a cumparat, in luna aprilie, un pachet de actiuni reprezentand 7% din capitalul social al societatii de administrare a investitiilor Investica Asset Management, operatiune motivata de potentialul ridicat de dezvoltare al industriei fondurilor mutuale in urmatorii ani.
"Industria locala a fondurilor mutuale are un potential ridicat de dezvoltare in urmatorii ani. Gradul de intermediere financiara se afla la un stadiu rudimentar in Romania, si astfel de societati, cum sunt cele care administreaza fonduri mutuale, au potential de crestere", a Daianu. El a mentionat ca a platit aproximativ 10.000 de euro pe actiuni.
"Industria locala a fondurilor mutuale are un potential ridicat de dezvoltare in urmatorii ani. Gradul de intermediere financiara se afla la un stadiu rudimentar in Romania, si astfel de societati, cum sunt cele care administreaza fonduri mutuale, au potential de crestere", a Daianu. El a mentionat ca a platit aproximativ 10.000 de euro pe actiuni.
Fondul Proprietatea a incasat dividende de 18,5 mil euro de la Petrom
Fondul Proprietatea a incasat dividende in valoare de 18,5 mil. euro (65,7 mil. lei) de la Petrom, corespunzator pachetului de 9,89% detinut la cea mai mare companie din Romania.
Fondul a primit dividende pentru tot anul 2005, desi a fost inregistrat la Registrul Comertului cu 3 zile inainte de sfarsitul anului.
Fondul Proprietatea a fost infiintat ca societate pe actiuni la 29 decembrie 2005, cu scopul despagubirii proprietarilor deposedati abuziv de imobile in perioada regimului comunist, avand participatii la mai multe companii, printre care si Petrom.
Fondul a primit dividende pentru tot anul 2005, desi a fost inregistrat la Registrul Comertului cu 3 zile inainte de sfarsitul anului.
Fondul Proprietatea a fost infiintat ca societate pe actiuni la 29 decembrie 2005, cu scopul despagubirii proprietarilor deposedati abuziv de imobile in perioada regimului comunist, avand participatii la mai multe companii, printre care si Petrom.
CNVM a aprobat prospectul preliminar al ofertei de actiuni Blue Telecom
CNVM a aprobat prospectul preliminar pentru oferta publica prin care firma CCC Blue Telecom, prezenta pe piata serviciilor CATV, urmeaza sa fie listata la Bursa de Valori Bucuresti. Pentru a incepe derularea ofertei, CNVM trebuie sa aprobe si prospectul final. Oferta publica de vanzare de actiuni vapercepe comision .
O noua majorare de capital la UCM
Consiliul de administratie al Uzinei Constructoare de Masini (UCM) Resita, societate controlata de consortiul elvetian Inet Group, va hotari miercuri in privinta majorarii capitalului social al companiei cu pana la 2,11 milioane de dolari (1,67 milioane de euro).
Conducerea societatii nu a oferit ieri comentarii suplimentare pe marginea acestei majorari de capital pana la inchiderea editiei.
Conducerea societatii nu a oferit ieri comentarii suplimentare pe marginea acestei majorari de capital pana la inchiderea editiei.
Cu rezultatele la usa, Petromidia face un salt de 3%
Actiunile Rompetrol Rafinare (Petromidia) au castigat ieri peste 3%, facand nota discordanta fata de celelalte titluri de pe piata, care au suferit scaderi usoare, aparute in ultima parte a sedintei, sau, cum a fost cazul bancilor, au stagnat la nivelul preturilor de vineri. Pe o piata in stagnare, lichiditatea Bursei a scazut ieri pana la 4,3 mil. euro, cel mai redus nivel din aceasta luna.
Indicele BET a urcar ieri cu 0,4%, in timp ce BET-FI a pierdut 0,9%. Cele mai tranzactionate actiuni au fost cele ale SIF Moldova si Oltenia, insa doar tranzactiile realizate cu titlurile primei SIF au depasit pragul de un milion de euro. Saltul de pret inregistrat de actiunile Petromidia nu a fost insotit si de o crestere a lichiditatii, care a scazut la mai mult de jumatate fata de finalul saptamanii trecute.
Indicele BET a urcar ieri cu 0,4%, in timp ce BET-FI a pierdut 0,9%. Cele mai tranzactionate actiuni au fost cele ale SIF Moldova si Oltenia, insa doar tranzactiile realizate cu titlurile primei SIF au depasit pragul de un milion de euro. Saltul de pret inregistrat de actiunile Petromidia nu a fost insotit si de o crestere a lichiditatii, care a scazut la mai mult de jumatate fata de finalul saptamanii trecute.
Fondul Proprietatea poate sa intarzie listarea pe Bursa pana la anul
"Daca se respecta legislatia aflata in vigoare, este practic imposibil ca Fondul Proprietatea sa mai poata fi listat pana la sfarsitul anului", a spus ea.
Totusi, listarea ar putea avea loc intr-una din lunile ramase din 2006 doar daca Guvernul ar prevede o accelerare a procedurilor printr-o ordonanta de urgenta, a adaugat Iordache. Programata initial in luna aprilie a acestui an, listarea la Bursa a Fondului Proprietatea a fost intarziata in mai multe etape, ultimul termen avansat de autoritati fiind toamna acestui an.
Totusi, listarea ar putea avea loc intr-una din lunile ramase din 2006 doar daca Guvernul ar prevede o accelerare a procedurilor printr-o ordonanta de urgenta, a adaugat Iordache. Programata initial in luna aprilie a acestui an, listarea la Bursa a Fondului Proprietatea a fost intarziata in mai multe etape, ultimul termen avansat de autoritati fiind toamna acestui an.
SIF-urile vand din actiunile Bancii Transilvania
SIF Transilvania a vandut vineri un pachet de 4,3 mil. actiuni ale Bancii Transilvania reprezentand peste 0,1% din capitalul bancii, pachet pe care a incasat 4,6 mil. lei (circa 1,3 mil. euro). Pachetul reprezinta circa 15% din actiunile detinute la banca.
Vanzarile realizate de SIF au provocat vineri o volatilitate ridicata pentru actiunile Bancii Transilvania si au produs la inchidere o scadere de 3%.
Vanzarile de vineri realizate de SIF reprezinta de fapt o continuare a tendintei unora dintre SIF-uri de a vinde din actiunile bancii, tendinta consemnata pe parcursul trimestrului doi.
Conform unei analize a societatii de brokeraj Prime Transaction, SIF Moldova a renuntat in trimestrul al doilea la un pachet de 0,8 mil. actiuni Banca Transilvania in valoare de 240.000 de euro, in timp ce SF Transilvania a vandut un pachet de 0,5 mil. actiuni, in valoare de circa 170.000 de euro.
Reprezentantii SIF Transilvania nu au putut fi contactati ieri pentru a comenta aceste tranzactii.
La finalul primului semestru SIF-urile detineau 15,7% din capitalul bancii astfel: SIF Banat-Crisana si SIF Oltenia cate 5%, SIF Moldova 4%, iar SIF Transilvania avea 1,74%.
Printre cele mai importante miscari din portofoliile a patru dintre SIF-uri in trimestrul al doilea se numara majorarea numarului de actiuni detinute la Petrom, conform analizei societatii de brokeraj. Cea de-a cincea SIF, Muntenia, nu a publicat inca structura portofoliului la finalul primului semestru.
Numarul de actiuni Petrom detinute de SIF Oltenia a crescut cu 9,8 milioane, pachet de actiuni care valoreaza pe piata circa 1,4 mil. euro, in timp ce la detinerea SIF Moldova la Petrom s-au adaugat 4,4 mil. actiuni, care valoreaza 640.000 de euro.
SIF Oltenia este unul dintre principalii actionari minoritari de la Petrom, cu o cota de 0,85% din capital, actiunile noi provenind dintr-o majorare de capital prin aport de numerar derulata de Petrom. SIF Moldova detine insa 0,1% din actiuni, majoritatea actiunilor intrate in portofoliu fiind achizitionate de pe piata.
SIF-urile au continuat sa investeasca in trimestrul al doilea in companii de marime medie de pe Bursa, printre cele mai active societatii fiind SIF Moldova.
Aceasta a cumparat actiuni Prodplast in valoare de circa 100.000 de euro, actiuni Biofarm in valoare de peste 200.000 de euro si actiuni Condmag in valoare de circa 400.000 de euro.
Pe de alta parte, SIF Banat-Crisana si-a orientat achizitiile de pe Bursa exclusiv catre Biofarm, unde a achizitionat aproape 13 mil. actiuni care valoreaza in prezent pe piata circa 2 mil. euro.
Pe langa actiunile Petrom intrate in portofoliu luna trecuta, SIF Oltenia a achizitionat in trimestrul trecut 2,6 mil. actiuni Rompetrol Rafinare (Petromidia), care valoreaza circa 60.000 de euro.
Principalele detineri ale SIF-urilor sunt pachetele de actiuni detinute la banci. SIF-urile detin impreuna circa 30% din BCR si 25% din BRD-SocGen, cele mai mari doua banci romanesti. Alaturi de acestea, SIF-urile mai detin participatii la cateva sute de societati.
Vanzarile realizate de SIF au provocat vineri o volatilitate ridicata pentru actiunile Bancii Transilvania si au produs la inchidere o scadere de 3%.
Vanzarile de vineri realizate de SIF reprezinta de fapt o continuare a tendintei unora dintre SIF-uri de a vinde din actiunile bancii, tendinta consemnata pe parcursul trimestrului doi.
Conform unei analize a societatii de brokeraj Prime Transaction, SIF Moldova a renuntat in trimestrul al doilea la un pachet de 0,8 mil. actiuni Banca Transilvania in valoare de 240.000 de euro, in timp ce SF Transilvania a vandut un pachet de 0,5 mil. actiuni, in valoare de circa 170.000 de euro.
Reprezentantii SIF Transilvania nu au putut fi contactati ieri pentru a comenta aceste tranzactii.
La finalul primului semestru SIF-urile detineau 15,7% din capitalul bancii astfel: SIF Banat-Crisana si SIF Oltenia cate 5%, SIF Moldova 4%, iar SIF Transilvania avea 1,74%.
Printre cele mai importante miscari din portofoliile a patru dintre SIF-uri in trimestrul al doilea se numara majorarea numarului de actiuni detinute la Petrom, conform analizei societatii de brokeraj. Cea de-a cincea SIF, Muntenia, nu a publicat inca structura portofoliului la finalul primului semestru.
Numarul de actiuni Petrom detinute de SIF Oltenia a crescut cu 9,8 milioane, pachet de actiuni care valoreaza pe piata circa 1,4 mil. euro, in timp ce la detinerea SIF Moldova la Petrom s-au adaugat 4,4 mil. actiuni, care valoreaza 640.000 de euro.
SIF Oltenia este unul dintre principalii actionari minoritari de la Petrom, cu o cota de 0,85% din capital, actiunile noi provenind dintr-o majorare de capital prin aport de numerar derulata de Petrom. SIF Moldova detine insa 0,1% din actiuni, majoritatea actiunilor intrate in portofoliu fiind achizitionate de pe piata.
SIF-urile au continuat sa investeasca in trimestrul al doilea in companii de marime medie de pe Bursa, printre cele mai active societatii fiind SIF Moldova.
Aceasta a cumparat actiuni Prodplast in valoare de circa 100.000 de euro, actiuni Biofarm in valoare de peste 200.000 de euro si actiuni Condmag in valoare de circa 400.000 de euro.
Pe de alta parte, SIF Banat-Crisana si-a orientat achizitiile de pe Bursa exclusiv catre Biofarm, unde a achizitionat aproape 13 mil. actiuni care valoreaza in prezent pe piata circa 2 mil. euro.
Pe langa actiunile Petrom intrate in portofoliu luna trecuta, SIF Oltenia a achizitionat in trimestrul trecut 2,6 mil. actiuni Rompetrol Rafinare (Petromidia), care valoreaza circa 60.000 de euro.
Principalele detineri ale SIF-urilor sunt pachetele de actiuni detinute la banci. SIF-urile detin impreuna circa 30% din BCR si 25% din BRD-SocGen, cele mai mari doua banci romanesti. Alaturi de acestea, SIF-urile mai detin participatii la cateva sute de societati.
Petromidia a castigat 6% pe o cerere de actiuni in crestere
Companiile din grupul Rompetrol de la cota Bursei au fost ieri vedetele zilei pe piata de capital, inregistrand cele mai mari cresteri dintre actiunile de pe piata. Actiunile Rompetrol Rafinare (Petromidia) au castigat 6%, pe o lichiditate aproape tripla fata de sedinta prece-denta, in timp ce titlurile Petros au sarit cu peste 8%, pe un volum totusi foarte redus.
Celelalte actiuni mari de pe piata au avut ieri o evolutie relativ stabila. SIF-urile au inregistrat o scadere nesemnificativa, in timp ce cresterea Petromidia, la care s-a adaugat avansul de 2% inregistrat de Petrom si aprecierea de aproape 1% a Bancii Transilvania, a tras in sus indicele BET cu 1,5%.
Cresterea actiunilor a venit pe fondul valului de sentiment pozitiv existent pe companiile din grupul Rompetrol, dupa ce doua agentii de rating au imbunatatit ratingul grupului, iar acum s-a ajuns in etapa finalizarii cercetarilor in dosarul Rompetrol. Nu stiu de ce, dar investitorii au asteptari pozitive legate de acest lucru, desi va mai dura pana se va lamuri situatia, in conditiile in care procesul se va intinde foarte probabil pe durata mai multor ani", spune Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest.
El a adaugat ca tinand cont de modul in care au evoluat actiunile Petromidia in ultima perioada, "in mod cert piata se asteapta ca Rompetrol Rafinare sa raporteze rezultate bune la sase luni".
"Eu nu ma astept insa ca rezultatele sa fie pozitive. Vom vedea o imbunatatire a situatiei fata de primul trimestru, dar nu cred ca au putut recupera complet pierderea din primele trei luni ale anului", considera Iulian Panait.
Cele mai tranzactionate actiuni ieri au fost cele ale SIF Oltenia, cu un rulaj de 4,6 milioane de lei (1,3 milioane de euro).
Actiunile Rompetrol Rafinare (Petromidia) au castigat aproape 6%, inchizand sedinta la pretul de 0,884 lei/actiune, foarte aproape de maximul zilnic. Tranzactiile derulate cu aceste titluri au insumat 3,6 milioane de lei (1,01 milioane de euro). Compania a anuntat ieri ca amana cu o zi data prezentarii rezultatelor financiare la sase luni. Petromidia va raporta datele financiare din primul semestru pe 2 august.
Actiunile Rompetrol Well Services (Petros) au fost castigatoarele zilei cu un avans de 8,2%, dupa ce pe parcursul zilei pretul sarise si cu peste 11%. Valoarea tranzactiilor a fost insa redusa, de circa 21.000 de euro. "Evolutia acestor actiuni a fost relativ buna de-a lungul timpului, trendul fiind mult mai stabil decat al celorlalte actiuni din grupul Rompetrol, si cresterea aceasta se inscrie practic in tendinta ascendenta pe care se afla titlurile pe termen mediu si lung", spune Panait.
Celelalte actiuni mari de pe piata au avut ieri o evolutie relativ stabila. SIF-urile au inregistrat o scadere nesemnificativa, in timp ce cresterea Petromidia, la care s-a adaugat avansul de 2% inregistrat de Petrom si aprecierea de aproape 1% a Bancii Transilvania, a tras in sus indicele BET cu 1,5%.
Cresterea actiunilor a venit pe fondul valului de sentiment pozitiv existent pe companiile din grupul Rompetrol, dupa ce doua agentii de rating au imbunatatit ratingul grupului, iar acum s-a ajuns in etapa finalizarii cercetarilor in dosarul Rompetrol. Nu stiu de ce, dar investitorii au asteptari pozitive legate de acest lucru, desi va mai dura pana se va lamuri situatia, in conditiile in care procesul se va intinde foarte probabil pe durata mai multor ani", spune Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest.
El a adaugat ca tinand cont de modul in care au evoluat actiunile Petromidia in ultima perioada, "in mod cert piata se asteapta ca Rompetrol Rafinare sa raporteze rezultate bune la sase luni".
"Eu nu ma astept insa ca rezultatele sa fie pozitive. Vom vedea o imbunatatire a situatiei fata de primul trimestru, dar nu cred ca au putut recupera complet pierderea din primele trei luni ale anului", considera Iulian Panait.
Cele mai tranzactionate actiuni ieri au fost cele ale SIF Oltenia, cu un rulaj de 4,6 milioane de lei (1,3 milioane de euro).
Actiunile Rompetrol Rafinare (Petromidia) au castigat aproape 6%, inchizand sedinta la pretul de 0,884 lei/actiune, foarte aproape de maximul zilnic. Tranzactiile derulate cu aceste titluri au insumat 3,6 milioane de lei (1,01 milioane de euro). Compania a anuntat ieri ca amana cu o zi data prezentarii rezultatelor financiare la sase luni. Petromidia va raporta datele financiare din primul semestru pe 2 august.
Actiunile Rompetrol Well Services (Petros) au fost castigatoarele zilei cu un avans de 8,2%, dupa ce pe parcursul zilei pretul sarise si cu peste 11%. Valoarea tranzactiilor a fost insa redusa, de circa 21.000 de euro. "Evolutia acestor actiuni a fost relativ buna de-a lungul timpului, trendul fiind mult mai stabil decat al celorlalte actiuni din grupul Rompetrol, si cresterea aceasta se inscrie practic in tendinta ascendenta pe care se afla titlurile pe termen mediu si lung", spune Panait.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
