Pentru vedeta TVR, Cătălin Măruţă, Paştele ar putea fi momentul ideal pentru peţit. Iubita lui, Andra, şi părinţii acesteia îi vor vizita familia la Târgu Jiu, oraşul în care s-a născut. Gazda "Tonomatului DP2" ar putea profita de această reuniune pentru a-i cere mâna cântăreţei cu care locuieşte de aproape un an.
Relaţia dintre Andra şi Cătălin Măruţă a ajuns deja în acel punct în care majoritatea cuplurilor se prezintă în faţa ofiţerului Stării Civile. Cei doi împart acelaşi apartament din vara anului trecut şi nu se mai feresc câtuşi de puţin de privirile indiscrete ale curioşilor. Fiecare dintre ei a fost prezentat părinţilor celuilalt şi aceştia din urmă au legat o relaţie de amiciţie. Tocmai de aceea, cu toţii au decis să petreacă împreună cea mai mare sărbătoare din an. Andra şi Cătălin vor merge împreună la Câmpia Turzii, oraşul natal al cântăreţei. După ce va petrece câteva zile cu "socrii" lui, Măruţă îi va "îmbarca" pe aceştia cu destinaţia Târgu Jiu, unde vor petrece Paştele alături de părinţii lui. "Cătălin are liber de la TVR, iar eu am refuzat anul acesta toate cântările şi emisiunile la care am fost invitată. Vreau să petrecem o săptămână împreună, să ne liniştim", ne-a declarat Andra. În ceea ce priveşte o eventuală nuntă, aceasta nu va avea loc cu siguranţă anul acesta.
"În vară, se însoară fratele meu şi două nunţi într-o familie ar fi cam mult. O să mai aşteptăm noi puţin", a specificat ea. Potrivit apropiaţilor, cei doi îşi fac planuri pentru anul 2008.
Nu vrea carieră
Andra a primit numai în ultimul timp
câteva oferte de a modera emisiuni de divertisment, venite în general din partea posturilor noi de televiziune. Chiar dacă majoritatea cântăreţilor se orientează către media, iar iubitul ei lucrează de ani de zile pentru televiziunea publică, artista le-a refuzat din start. Ea susţine că muzica îi este de ajuns.
sâmbătă, 21 februarie 2009
Andreea si Mihaela, la egalitate in topul succesului
ana Surprizelor si vedeta Antenei 1 au obtinut acelasi scor in competitia «Capital»
Dovada ca femeile nu sunt bune numai la cratita o constituie topul femeilor de succes, unde Andreea Marin si Mihaela Radulescu demonstreaza ca nu-l au in comun numai pe Stefan Banica jr. Ambele sunt implicate in campanii
umanitare si au acelasi numar de reusite in 2006, situandu-se, la egalitate, pe locul 41, in „Top 100 femei de succes“, realizat de revista Capital. Au obtinut 38,12 puncte, fiind departajate de situatia financiara, Andreea Marin fiind mai bogata cu 0,25 de procente decat Mihaela Radulescu. In schimb, cea din urma se bucura de mai multa notorietate, primind 9,25, in timp
ce Andreea Marin are nota 9. La celelalte „materii“- cariera, implicare sociala si reusite in 2006 -, cele doua rivale au primit aceleasi note. Atat Zana Surprizelor, cat si vedeta Antenei au lipsit de la eveniment. Alaturi de Nadia Comaneci, a primit „medalia de aur“ si locul I avocata Ana Dinulescu-Sova.
Dovada ca femeile nu sunt bune numai la cratita o constituie topul femeilor cu succese remarcabile in 2006, unde „rivalele“ Andreea Marin si Mihaela Radulescu demonstreaza ca nu-l au in comun numai pe Stefan Banica Jr.: ambele sunt implicate social in diverse campanii umanitare si au acelasi numar de reusite in 2006, obtinand la egalitate de puncte, locul 41, in „Top 100 femei de succes“, realizat de revista Capital. Atat cele doua vedete cat si ocupanta locului 1, Nadia Comaneci au fost marile absente ale evenimentului.
In urma unui studiu, s-a ajuns la concluzia ca in Romania sunt de doua ori mai multe femei cu functii de raspundere decat barbati si „manageri mult mai buni“, spune Iulian Bartos, redactor sef Capital.
Faptul ca Andreea Marin si Mihaela Radulescu sunt doua femei cu multe realizari in palmares nu mai este o noutate pentru nimeni. Aflate mereu in competitie, cele doua sunt la egalitate in Topul Capital, pe locul 41, cu acelasi punctaj: 38,12, fiind departajate de situatia financiara, unde Andreea Marin se dovedeste a fi mai bogata cu 0,25 de procente decat contracandidata Mihaela Radulescu, care a primit nota 8. In schimb, cea din urma se bucura de mai multa notorietate, primind 9,25, in timp ce Andreea Marin are nota 9. La celelalte „materii“: cariera, implicare sociala si reusite in 2006, cele doua rivale au primit aceleasi note. In anul care a trecut, „Zana surprizelor“ a devenit ambasador UNICEF, in timp ce moderatoarea „Duminicii in familie“ este prima vedeta din Romania voluntar al organizatiei „Crucea Rosie“ si a participat activ la campania de prevenire a dezastrelor. In timp ce Andreea Marin initiaza campanii umanitare si organizeaza cu multa pricepere strangeri de fonduri, Mihaela Radulescu doneaza pentru diverse cauze umanitare, toate onorariile pe care le primeste lunar in urma articolelor scrise in reviste.
«Surprizele» Andreei se afla pe locul I
Cele doua cunoscute aparitii ale micului ecran si-au castigat notorietatea in urma emisiunilor de mare succes, pe care le modereaza. De opt ani, Andreea se afla pe locul 1, cu „Surprize surprize“, in timp ce Mihaela a obtinut anul trecut, premiul pentru „Cea mai populara vedeta TV“, datorat emisiunii „Duminica in familie“. Daca Andreea marturiseste ca va renunta la televiziune pentru a se dedica UNICEF, Mihaela Radulescu este constienta ca stapaneste foarte bine acest domeniu si nu se vede facand altceva, poate doar regie de film.
Nadia Comaneci si Ana Dinulescu-Sova au luat 10 pe linie
Cea mai de succes femeie din Romania este, anul acesta, Nadia Comaneci, care nu a fost prezenta, la egalitate de puncte, 48, cu avocata Ana Dinulescu-Sova, care si-a declarat emotiile: „Sunt surprinsa si coplesita. Locul acesta imi adandeste ridurile pe suflet, minte, constiinta. Din aceasta clipa am responsabilitatea mesajului ca se poate face bine, serios, o profesie. Nu vreau sa ma ia nimeni ca model, pentru ca sunt atat de imperfecta, incat risca sa esueze“. Podiumul celei de-a patra editii este completat de omul de afaceri Camelia Sucu, actionar al grupului Mobexpert
, care a obtinut 45,75 de puncte, iar pe pozitia a patra se afla Georgiana Pogonaru, fiica generalului Chitac si manager general al Romcolor 2000.
Clasamentul este completat, în ordine, de medicul
primar Mihaela Leventer, psihologul Aurora Liiceanu, Irina Cajal, consilier diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, Virginia Gheorghiu, director general adjunct al BERD, Mariuca Talpes, manager eContent Solutions, Softwin, Ana Maria Mihaescu, seful misiunii IFC în România si director general al Pasmatex.
Femeile de succes nu sunt neaparat si femei fericite
Clasamentul realizat de „Capital“ reuneste personalitati feminine care au obtinut performante remarcabile in afaceri, arta si cultura, medicina, sport, politica, diplomatie. Ca si criterii, au fost luate in calcul „Cariera“ si „Implicarea sociala“, in proportie de 15%, in timp ce „Notorietatea“ si „Situatia financiara“, doar 10%. Criteriul „Reusite in 2006“ a avut o pondere de 50%, fiind considerat cel mai important in intocmirea unui top al succesului in actualitate. Directorul editorial al revistei „Capital“, Ionut Popescu, a declarat ca „Succesul nu presupune neaparat si fericirea“. Maria Grapini, director general Pasmatex si ocupanta locului 10, spune ca „fericirea este relativa, ca si succesul. Rezultatele acumulate in familie, afaceri, acte caritabile fac o justificare a fortelor tale“.
Dovada ca femeile nu sunt bune numai la cratita o constituie topul femeilor de succes, unde Andreea Marin si Mihaela Radulescu demonstreaza ca nu-l au in comun numai pe Stefan Banica jr. Ambele sunt implicate in campanii
umanitare si au acelasi numar de reusite in 2006, situandu-se, la egalitate, pe locul 41, in „Top 100 femei de succes“, realizat de revista Capital. Au obtinut 38,12 puncte, fiind departajate de situatia financiara, Andreea Marin fiind mai bogata cu 0,25 de procente decat Mihaela Radulescu. In schimb, cea din urma se bucura de mai multa notorietate, primind 9,25, in timp
ce Andreea Marin are nota 9. La celelalte „materii“- cariera, implicare sociala si reusite in 2006 -, cele doua rivale au primit aceleasi note. Atat Zana Surprizelor, cat si vedeta Antenei au lipsit de la eveniment. Alaturi de Nadia Comaneci, a primit „medalia de aur“ si locul I avocata Ana Dinulescu-Sova.
Dovada ca femeile nu sunt bune numai la cratita o constituie topul femeilor cu succese remarcabile in 2006, unde „rivalele“ Andreea Marin si Mihaela Radulescu demonstreaza ca nu-l au in comun numai pe Stefan Banica Jr.: ambele sunt implicate social in diverse campanii umanitare si au acelasi numar de reusite in 2006, obtinand la egalitate de puncte, locul 41, in „Top 100 femei de succes“, realizat de revista Capital. Atat cele doua vedete cat si ocupanta locului 1, Nadia Comaneci au fost marile absente ale evenimentului.
In urma unui studiu, s-a ajuns la concluzia ca in Romania sunt de doua ori mai multe femei cu functii de raspundere decat barbati si „manageri mult mai buni“, spune Iulian Bartos, redactor sef Capital.
Faptul ca Andreea Marin si Mihaela Radulescu sunt doua femei cu multe realizari in palmares nu mai este o noutate pentru nimeni. Aflate mereu in competitie, cele doua sunt la egalitate in Topul Capital, pe locul 41, cu acelasi punctaj: 38,12, fiind departajate de situatia financiara, unde Andreea Marin se dovedeste a fi mai bogata cu 0,25 de procente decat contracandidata Mihaela Radulescu, care a primit nota 8. In schimb, cea din urma se bucura de mai multa notorietate, primind 9,25, in timp ce Andreea Marin are nota 9. La celelalte „materii“: cariera, implicare sociala si reusite in 2006, cele doua rivale au primit aceleasi note. In anul care a trecut, „Zana surprizelor“ a devenit ambasador UNICEF, in timp ce moderatoarea „Duminicii in familie“ este prima vedeta din Romania voluntar al organizatiei „Crucea Rosie“ si a participat activ la campania de prevenire a dezastrelor. In timp ce Andreea Marin initiaza campanii umanitare si organizeaza cu multa pricepere strangeri de fonduri, Mihaela Radulescu doneaza pentru diverse cauze umanitare, toate onorariile pe care le primeste lunar in urma articolelor scrise in reviste.
«Surprizele» Andreei se afla pe locul I
Cele doua cunoscute aparitii ale micului ecran si-au castigat notorietatea in urma emisiunilor de mare succes, pe care le modereaza. De opt ani, Andreea se afla pe locul 1, cu „Surprize surprize“, in timp ce Mihaela a obtinut anul trecut, premiul pentru „Cea mai populara vedeta TV“, datorat emisiunii „Duminica in familie“. Daca Andreea marturiseste ca va renunta la televiziune pentru a se dedica UNICEF, Mihaela Radulescu este constienta ca stapaneste foarte bine acest domeniu si nu se vede facand altceva, poate doar regie de film.
Nadia Comaneci si Ana Dinulescu-Sova au luat 10 pe linie
Cea mai de succes femeie din Romania este, anul acesta, Nadia Comaneci, care nu a fost prezenta, la egalitate de puncte, 48, cu avocata Ana Dinulescu-Sova, care si-a declarat emotiile: „Sunt surprinsa si coplesita. Locul acesta imi adandeste ridurile pe suflet, minte, constiinta. Din aceasta clipa am responsabilitatea mesajului ca se poate face bine, serios, o profesie. Nu vreau sa ma ia nimeni ca model, pentru ca sunt atat de imperfecta, incat risca sa esueze“. Podiumul celei de-a patra editii este completat de omul de afaceri Camelia Sucu, actionar al grupului Mobexpert
, care a obtinut 45,75 de puncte, iar pe pozitia a patra se afla Georgiana Pogonaru, fiica generalului Chitac si manager general al Romcolor 2000.
Clasamentul este completat, în ordine, de medicul
primar Mihaela Leventer, psihologul Aurora Liiceanu, Irina Cajal, consilier diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, Virginia Gheorghiu, director general adjunct al BERD, Mariuca Talpes, manager eContent Solutions, Softwin, Ana Maria Mihaescu, seful misiunii IFC în România si director general al Pasmatex.
Femeile de succes nu sunt neaparat si femei fericite
Clasamentul realizat de „Capital“ reuneste personalitati feminine care au obtinut performante remarcabile in afaceri, arta si cultura, medicina, sport, politica, diplomatie. Ca si criterii, au fost luate in calcul „Cariera“ si „Implicarea sociala“, in proportie de 15%, in timp ce „Notorietatea“ si „Situatia financiara“, doar 10%. Criteriul „Reusite in 2006“ a avut o pondere de 50%, fiind considerat cel mai important in intocmirea unui top al succesului in actualitate. Directorul editorial al revistei „Capital“, Ionut Popescu, a declarat ca „Succesul nu presupune neaparat si fericirea“. Maria Grapini, director general Pasmatex si ocupanta locului 10, spune ca „fericirea este relativa, ca si succesul. Rezultatele acumulate in familie, afaceri, acte caritabile fac o justificare a fortelor tale“.
Luciu si Viziru, repetentii filmului romanesc
Luni seara, cinematografia autohtona a premiat cele mai valoroase productii ale anului 2006, in cadrul Galei Premiilor "Gopo", echivalentul romanesc al premiilor Oscar. La concurenta, respectand traditia americana, site-ul cinefan.ro a lansat in acest an "Capsuna de Plastic", un fel de replica a celebrelor premii "Zmeura de Aur", care la Hollywood se decerneaza cu o zi inainte de Oscaruri.
PLASTIC PENTRU NICOLETA
Castigatorii primei editii "Capsuna de plastic" au fost desemnati exclusiv de utilizatorii site-ului cinefan.ro, iar in fruntea listei s-au infipt trei vedete de telenovele autohtone: Nicoleta Luciu, Anemona Niculescu si Lucian Viziru. Sexoasa Nicoleta a primit doua capsuni si titlul de cea mai slaba actrita in rol secundar, pentru prestatia din productiile "Azucena" si "Lacrimi de iubire". Pentru un rol in aceeasi telenovela a fost premiat cu un trofeu de plastic si Lucian Viziru, desemnat cel mai slab actor in rol secundar din "Lacrimi de iubire".
RUSINEA LUI PACALA
Daca Luciu si Viziru se pot dezvinovati, motivand ca nu au studii de specialitate, Anemona Niculescu nu mai are nici o scuza. Actrita se lauda ca este licentiata a UNATC si ca si-a dat masteratul in actorie. Cinefilii au considerat insa ca Anemona merita "Capsuna de Plastic" pentru rolul ei din filmul "Pacala se intoarce". Si partenerul ei din acelasi film, Denis Stefan, a primit o "capsunica" pentru rolul principal.
PREMII PENTRU NIMIC
Recordmanul "Capsunilor de Plastic" este filmul "Si totul era nimic...", in regia Cristinei Nichitus, cu 5 premii: "cel mai slab film", "cel mai slab regizor", "cel mai slab scenariu", "cea mai slaba imagine" si "cel mai slab sunet".
PORUMBOIU A LUAT OSCARUL ROMANESC
La prima editie a Oscarurilor romanesti, regizorul Corneliu Porumboiu a castigat trofeele pentru cea mai buna regie si cel mai bun scenariu cu filmul "A fost sau n-a fost?". Premiile Gopo au fost initiate de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc, firma care e proprietatea presedintelui TVR, Tudor Giurgiu, aflat si el pe lista castigatorilor.
PLASTIC PENTRU NICOLETA
Castigatorii primei editii "Capsuna de plastic" au fost desemnati exclusiv de utilizatorii site-ului cinefan.ro, iar in fruntea listei s-au infipt trei vedete de telenovele autohtone: Nicoleta Luciu, Anemona Niculescu si Lucian Viziru. Sexoasa Nicoleta a primit doua capsuni si titlul de cea mai slaba actrita in rol secundar, pentru prestatia din productiile "Azucena" si "Lacrimi de iubire". Pentru un rol in aceeasi telenovela a fost premiat cu un trofeu de plastic si Lucian Viziru, desemnat cel mai slab actor in rol secundar din "Lacrimi de iubire".
RUSINEA LUI PACALA
Daca Luciu si Viziru se pot dezvinovati, motivand ca nu au studii de specialitate, Anemona Niculescu nu mai are nici o scuza. Actrita se lauda ca este licentiata a UNATC si ca si-a dat masteratul in actorie. Cinefilii au considerat insa ca Anemona merita "Capsuna de Plastic" pentru rolul ei din filmul "Pacala se intoarce". Si partenerul ei din acelasi film, Denis Stefan, a primit o "capsunica" pentru rolul principal.
PREMII PENTRU NIMIC
Recordmanul "Capsunilor de Plastic" este filmul "Si totul era nimic...", in regia Cristinei Nichitus, cu 5 premii: "cel mai slab film", "cel mai slab regizor", "cel mai slab scenariu", "cea mai slaba imagine" si "cel mai slab sunet".
PORUMBOIU A LUAT OSCARUL ROMANESC
La prima editie a Oscarurilor romanesti, regizorul Corneliu Porumboiu a castigat trofeele pentru cea mai buna regie si cel mai bun scenariu cu filmul "A fost sau n-a fost?". Premiile Gopo au fost initiate de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc, firma care e proprietatea presedintelui TVR, Tudor Giurgiu, aflat si el pe lista castigatorilor.
Omuleti din eprubeta
Primele familii sibiene care au apelat la fertilizarea in vitro, in august 2006, se pare ca au fost norocoase. Din primele sase cupluri, cinci vor avea un copil in mai putin de doua saptamini. Radu Chicea, unul dintre medicii care se ocupa de fertilizarea in vitro la Clinica Polisano din Sibiu, spune chiar ca o parte dintre cele cinci viitoare mamici vor avea gemeni. Fertilizarea se face la intervale de doua luni si costa pina la 2.500 de euro, in functie de starea de sanatate a fiecarei paciente. Oricum, rata de succes este de peste 50 la suta. „Daca nu se reuseste de prima data fertilizarea in vitro, si femeia nu ramine insarcinata, se poate incerca de cite ori se doreste", da asigurari medicul Chicea.
Succes 50 %
Ginecologul Radu Chicea sustine ca peste jumatate dintre cuplurile care au apelat la fertilizarea in vitro vor avea copii
, chiar si in cazul familiilor de virsta mijlocie. „Rata de succes de peste 50 la suta este destul de buna. Cel mai tinar cuplu care a apelat la fertilizarea in vitro are 25 de ani, iar cel mai in virsta, are 45 de ani", povesteste specialistul. Proiectul de la Sibiu este realizat impreuna cu profesorul austriac Heinz Strohmer, fondatorul Societatii de Fertilizare in Vitro din Austria, care a coordonat centrul de la Sibiu si a pregatit specialisti romani pentru munca in acest domeniu.
Scump, dar face
Un tratament complet, cu toate cele necesare pentru fertilizarea in vitro, poate ajunge la 2.500 de euro. Dar suma poate sa difere de la o femeie la alta, in functie de dificultatea tratamentului
. „Depinde de starea de sanatate a femeii, de ce cantitate de medicamente
are nevoie. Costul maxim al unui tratament complet ajunge la 2.500 de euro. Daca nu se reuseste de prima data fertilizarea in vitro, si femeia nu rimane insarcinata, se poate incerca de cite ori se doreste. Insa, dupa a patra incercare, sansele ca femeia respectiva sa ramina insarcinata scad", a recunoscut Radu Chicea.
La doua luni
La centrul de fertilizare in vitro din cadrul Policlinicii Polisano, medicul
Chicea face ferilizare din doua in doua luni. Dotat cu aparatura ultramoderna, centrul este cel de-al patrulea de acest gen din tara. Pina acum, cuplurile sibiene care doreau sa apeleze la metodele de fertilizare in vitro erau nevoite sa mearga la Bucuresti, Timisoara sau Cluj. „In luna august, au apelat la noi sase cupluri, iar peste urmatoarele doua luni am avut opt cupluri, apoi noua si au urmat inca 13 cupluri. In prezent, 28 de cupluri au apelat la fertilizarea in vitro", explica doctorul Chicea.
Procedura delicata
Centrul de la Polisano combina atmosfera relaxata cu un laborator dotat la cele mai inalte standarde. Dupa prezentarea la medic, in prima faza sint stabilite cauzele infertilitatii. Pentru prelevarea foliculilor ovarieni, punctia ovariana se realizeaza cu o sonda vaginala, sub anestezie si cu ajutorul unui aparat ecografic. Investigatiile de laborator care preced si cele care urmeaza unui ciclu de fertilizare in vitro se efectueaza in laboratorul de analize al clinicii.
Trei decenii
In urma cu 28 de ani, in Anglia, se nastea primul copil din lume conceput in afara corpului uman, sub indrumarea doctorului R. G. Edwards. Metoda, cunoscuta acum sub numele de fertilizare in vitro (FIV), a revolutionat medicina si s-a extins rapid in intreaga lume. Pe 20 mai 1995, un medic roman, Ioan Munteanu, a inaugurat Centrul de Fertilizare in Vitro din Timisoara. Primul din Romania. In scurt timp
, doctorul reuseste prima fertilizare in vitro din tara. „Rezultatul" acesteia, Daniel Ioan, a implinit 11 ani, pe 6 februarie 2007.
Succes 50 %
Ginecologul Radu Chicea sustine ca peste jumatate dintre cuplurile care au apelat la fertilizarea in vitro vor avea copii
, chiar si in cazul familiilor de virsta mijlocie. „Rata de succes de peste 50 la suta este destul de buna. Cel mai tinar cuplu care a apelat la fertilizarea in vitro are 25 de ani, iar cel mai in virsta, are 45 de ani", povesteste specialistul. Proiectul de la Sibiu este realizat impreuna cu profesorul austriac Heinz Strohmer, fondatorul Societatii de Fertilizare in Vitro din Austria, care a coordonat centrul de la Sibiu si a pregatit specialisti romani pentru munca in acest domeniu.
Scump, dar face
Un tratament complet, cu toate cele necesare pentru fertilizarea in vitro, poate ajunge la 2.500 de euro. Dar suma poate sa difere de la o femeie la alta, in functie de dificultatea tratamentului
. „Depinde de starea de sanatate a femeii, de ce cantitate de medicamente
are nevoie. Costul maxim al unui tratament complet ajunge la 2.500 de euro. Daca nu se reuseste de prima data fertilizarea in vitro, si femeia nu rimane insarcinata, se poate incerca de cite ori se doreste. Insa, dupa a patra incercare, sansele ca femeia respectiva sa ramina insarcinata scad", a recunoscut Radu Chicea.
La doua luni
La centrul de fertilizare in vitro din cadrul Policlinicii Polisano, medicul
Chicea face ferilizare din doua in doua luni. Dotat cu aparatura ultramoderna, centrul este cel de-al patrulea de acest gen din tara. Pina acum, cuplurile sibiene care doreau sa apeleze la metodele de fertilizare in vitro erau nevoite sa mearga la Bucuresti, Timisoara sau Cluj. „In luna august, au apelat la noi sase cupluri, iar peste urmatoarele doua luni am avut opt cupluri, apoi noua si au urmat inca 13 cupluri. In prezent, 28 de cupluri au apelat la fertilizarea in vitro", explica doctorul Chicea.
Procedura delicata
Centrul de la Polisano combina atmosfera relaxata cu un laborator dotat la cele mai inalte standarde. Dupa prezentarea la medic, in prima faza sint stabilite cauzele infertilitatii. Pentru prelevarea foliculilor ovarieni, punctia ovariana se realizeaza cu o sonda vaginala, sub anestezie si cu ajutorul unui aparat ecografic. Investigatiile de laborator care preced si cele care urmeaza unui ciclu de fertilizare in vitro se efectueaza in laboratorul de analize al clinicii.
Trei decenii
In urma cu 28 de ani, in Anglia, se nastea primul copil din lume conceput in afara corpului uman, sub indrumarea doctorului R. G. Edwards. Metoda, cunoscuta acum sub numele de fertilizare in vitro (FIV), a revolutionat medicina si s-a extins rapid in intreaga lume. Pe 20 mai 1995, un medic roman, Ioan Munteanu, a inaugurat Centrul de Fertilizare in Vitro din Timisoara. Primul din Romania. In scurt timp
, doctorul reuseste prima fertilizare in vitro din tara. „Rezultatul" acesteia, Daniel Ioan, a implinit 11 ani, pe 6 februarie 2007.
Antenele GSM de pe blocuri ar putea fi interzise in Baia Mare
Alesii din Consiliul Local Baia Mare studiaza posibilitatea retragerii tuturor autorizatiilor de functionare date pana acum firmelor de telefonie mobila pentru amplasarea de antene GSM pe blocurile din municipiu. Initiativa a venit din partea consilierului Mircea Dolha, dupa ce mai multe familii s-au plans ca au probleme de sanatate
pe care le-au pus pe seama nivelului ridicat de radiatii emise de antene.
Ideea face obiectul unui proiect de hotarare si a fost discutata, marti, in plenul forului administrativ local. Mircea Dolha a explicat ca proprietarii apartamentelor au fost initial de acord cu montarea antenelor de telefonie si ca, in schimbul unor sume modice, au acceptat ca acetea sa fie puese pe blocuri.
„Nu e vorba doar de un caz, ci de mai multe. Oamenii nu stiau atunci la ce pericol se expun, iar acum nici nu mai stiu ce sa faca sa scape de ele”, a declarat consilierul. El a explicat ca locatarii respectivelor imobile reclama probleme de sanatate dar ca, din pacate, un studiu care sa releve efectiv impactul asupra zonei se poate face doar dupa ce trec 20 de ani de la instalarea antenelor.
“Exista o hotarare de guvern care prevede sporuri si antidoturi impotriva radiatiei pentru muncitorii care lucreaza in perimetrele unde exista asemenea antene de telefonie. Oamenii acestia nu au nici sporuri si nici antidot. E vorba de copii
, a caror viata
e in pericol”, a mai punctat alesul local.
Alesii locali se tem de operatorii de telefonie mobila
Si ceilalti consilieri au fost de acord cu faptul ca problema e una grava, insa au amanat sa dea un vot in sedinta de marti pentru a evita un proces cu firmele de telefonie mobila. Primaria Baia Mare le-a dat acestor societati toate avizele necesare pentru functionarea antenelor, iar anularea lor ar putea duce la o lupta in insanta.
“Suntem de acord ca nu mai trebuie autorizate alte antene de telefonie mobila pe blocurile din Baia Mare, dar autorizatiile de functionare nu pot fi anulate pur si simplu. Eu zic sa cautam o cale legala pentru a permite indepartarea acestor antene de pe imobile”, a aratat consilierul Cristian Niculescu-Tagarlas.
In consecinta s-a luat decizia ca proiectul de hotarare sa fie rediscutat in sedinta de consiliu din luna aprilie, cand comisia juridica a forului va veni cu solutii legale de interzicere a antenelor de telefonie mobila de pe blocurile din municipiu.
Studii straine adaptate conditiilor romanesti
Oficialii ministerului comunicatiilor au precizat insa ca teama fata de antenele GSM nu este justificata. “Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii in prezent nu exista dovezi stiintifice care sa confirme vreo consecinta asupra sanatatii datorate expunerii la campuri electromagnetice de joasa frecventa sau de radiofrecventa daca expunerea este sub limita prevazuta de normele internationale”, a declarat ministrul Zsolt Nagy.
Apelurile la calm ale autoritatilor de la Bucuresti se intemeiaza pe studii facute in afara tarii, care insa nu au convins si populatia. Dezbaterile pe acest subiect se finalizeaza intotdeauna in coada de peste, pentru ca operatorii au suficient de multa forta economica pentru a influenta decizii luate nu doar la nivel national, ci si international, iar nevoia de extindere a retelelor face ca multe din problemele minore sa fie trecute cu vederea.
Ministrul comunicatiilor a aratat insa ca statul “vegheaza la implementarea si respectarea legislatiei in domeniu, al carei scop este de a preveni posibilele riscuri la care ar putea fi supusa populatia in cazul in care nivelurile maxime de expunere la campurile electromagnetice ar fi depasite”.
Antenele GSM sunt catalogate ca inofensive
Ministrul Nagy a mai precizat faptul ca statiile de baza, cunoscute popular drept antene, functioneaza la joasa tensiune si emit niveluri reduse de campuri de radiofrecventa - ele transmit aproximativ aceeasi cantitate de energie ca si un bec electric de 100 Wati, rareori ajungand la 300 – 500 Wati.
Astfel, statiile de baza functioneaza cu o putere de 50 de ori mai mica decat limita maxima admisa prin lege. Telefonul mobil in functiune transmite energie de tip radiofrecventa numai in timpul
cat se efectueaza convorbirile sau se transmit mesajele.
Argumentele prezentate de guvernanti nu au fost suficient de convingatoare, pentru ca nu s-au prezentat rapoarte de analiza clare in ce priveste efectul radiatiilor asupra organsimului uman. Locatarii pe ale caror blocuri sunt amplasate antene GSM au aratat ca nu sunt luati in seama nici macar de medici
si, prin urmare, nu se asteapta sa primeasca ajutor tocmai de la autoritatile locale.
pe care le-au pus pe seama nivelului ridicat de radiatii emise de antene.
Ideea face obiectul unui proiect de hotarare si a fost discutata, marti, in plenul forului administrativ local. Mircea Dolha a explicat ca proprietarii apartamentelor au fost initial de acord cu montarea antenelor de telefonie si ca, in schimbul unor sume modice, au acceptat ca acetea sa fie puese pe blocuri.
„Nu e vorba doar de un caz, ci de mai multe. Oamenii nu stiau atunci la ce pericol se expun, iar acum nici nu mai stiu ce sa faca sa scape de ele”, a declarat consilierul. El a explicat ca locatarii respectivelor imobile reclama probleme de sanatate dar ca, din pacate, un studiu care sa releve efectiv impactul asupra zonei se poate face doar dupa ce trec 20 de ani de la instalarea antenelor.
“Exista o hotarare de guvern care prevede sporuri si antidoturi impotriva radiatiei pentru muncitorii care lucreaza in perimetrele unde exista asemenea antene de telefonie. Oamenii acestia nu au nici sporuri si nici antidot. E vorba de copii
, a caror viata
e in pericol”, a mai punctat alesul local.
Alesii locali se tem de operatorii de telefonie mobila
Si ceilalti consilieri au fost de acord cu faptul ca problema e una grava, insa au amanat sa dea un vot in sedinta de marti pentru a evita un proces cu firmele de telefonie mobila. Primaria Baia Mare le-a dat acestor societati toate avizele necesare pentru functionarea antenelor, iar anularea lor ar putea duce la o lupta in insanta.
“Suntem de acord ca nu mai trebuie autorizate alte antene de telefonie mobila pe blocurile din Baia Mare, dar autorizatiile de functionare nu pot fi anulate pur si simplu. Eu zic sa cautam o cale legala pentru a permite indepartarea acestor antene de pe imobile”, a aratat consilierul Cristian Niculescu-Tagarlas.
In consecinta s-a luat decizia ca proiectul de hotarare sa fie rediscutat in sedinta de consiliu din luna aprilie, cand comisia juridica a forului va veni cu solutii legale de interzicere a antenelor de telefonie mobila de pe blocurile din municipiu.
Studii straine adaptate conditiilor romanesti
Oficialii ministerului comunicatiilor au precizat insa ca teama fata de antenele GSM nu este justificata. “Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii in prezent nu exista dovezi stiintifice care sa confirme vreo consecinta asupra sanatatii datorate expunerii la campuri electromagnetice de joasa frecventa sau de radiofrecventa daca expunerea este sub limita prevazuta de normele internationale”, a declarat ministrul Zsolt Nagy.
Apelurile la calm ale autoritatilor de la Bucuresti se intemeiaza pe studii facute in afara tarii, care insa nu au convins si populatia. Dezbaterile pe acest subiect se finalizeaza intotdeauna in coada de peste, pentru ca operatorii au suficient de multa forta economica pentru a influenta decizii luate nu doar la nivel national, ci si international, iar nevoia de extindere a retelelor face ca multe din problemele minore sa fie trecute cu vederea.
Ministrul comunicatiilor a aratat insa ca statul “vegheaza la implementarea si respectarea legislatiei in domeniu, al carei scop este de a preveni posibilele riscuri la care ar putea fi supusa populatia in cazul in care nivelurile maxime de expunere la campurile electromagnetice ar fi depasite”.
Antenele GSM sunt catalogate ca inofensive
Ministrul Nagy a mai precizat faptul ca statiile de baza, cunoscute popular drept antene, functioneaza la joasa tensiune si emit niveluri reduse de campuri de radiofrecventa - ele transmit aproximativ aceeasi cantitate de energie ca si un bec electric de 100 Wati, rareori ajungand la 300 – 500 Wati.
Astfel, statiile de baza functioneaza cu o putere de 50 de ori mai mica decat limita maxima admisa prin lege. Telefonul mobil in functiune transmite energie de tip radiofrecventa numai in timpul
cat se efectueaza convorbirile sau se transmit mesajele.
Argumentele prezentate de guvernanti nu au fost suficient de convingatoare, pentru ca nu s-au prezentat rapoarte de analiza clare in ce priveste efectul radiatiilor asupra organsimului uman. Locatarii pe ale caror blocuri sunt amplasate antene GSM au aratat ca nu sunt luati in seama nici macar de medici
si, prin urmare, nu se asteapta sa primeasca ajutor tocmai de la autoritatile locale.
Ierarhii ardeleni le bat obrazul politicienilor!
Un usturator apel a fost adresat ieri clasei politice romanesti din partea mai multor ierarhi ortodocsi ardeleni, in frunte cu Mitropolitul Bartolomeu. Denuntind „spectacolul pe care ni-l ofera arena politica“, acestia isi exprima speranta ca „poporul roman nu va fi umilit in asteptarile lui“.
„Orgolii, interese, vendete"
Hotarirea de a face publica pozitia fata de turbulentele din viata
politica romaneasca din ultima perioada a fost luata ieri, in urma sedintei a lucru a Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Apelul este adresat „tuturor oamenilor politici din actuala legislatura", atit in numele bisericii pe care o reprezinta, cit si al electoratului transilvan. In frunte cu Mitropolitul Bartolomeu, ierarhii se arata „adinc intristati, in ultima vreme, de spectacolul pe care ni-l ofera arena noastra politica". „Le adresam tuturor un calduros apel de a depune toate eforturile intru depasirea orgoliilor personale, intereselor partinice sau vendetelor acoperite", se arata in comunicatul ortodocsilor ardeleni.
Fara biserici electorale!
In continuare, ierarhii atrag atentia la folosirea ilegala si imorala a insemnelor si simbolurilor religioase in scopuri politice. „Experienta din ultimii 17 ani a dovedit ca asemenea abuzuri se intorc impotriva autorilor lor si ca electoratul stie sa sanctioneze derapajele de la morala crestina si principiile democratice", avertizeaza acestia, adaugind ca „pe teritoriul Mitropoliei noastre nu se vor construi «biserici electorale»". In final, semnatarii apelului, Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, Arhiepiscopul Andrei al Alba Iu-liei, Episcopul Sofroniu al Oradiei, Bihorului si Salajului, Episcopul Justinian al Maramuresului si Satmarului, Episcopii vicari Irineu si Vasile si Arhiereii vicari Petroniu si Iustin, isi reiau indemnul la intelepciune. „Nadajduim ca poporul roman nu va fi umilit in asteptarile lui", concluzioneaza acestia.
„Orgolii, interese, vendete"
Hotarirea de a face publica pozitia fata de turbulentele din viata
politica romaneasca din ultima perioada a fost luata ieri, in urma sedintei a lucru a Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Apelul este adresat „tuturor oamenilor politici din actuala legislatura", atit in numele bisericii pe care o reprezinta, cit si al electoratului transilvan. In frunte cu Mitropolitul Bartolomeu, ierarhii se arata „adinc intristati, in ultima vreme, de spectacolul pe care ni-l ofera arena noastra politica". „Le adresam tuturor un calduros apel de a depune toate eforturile intru depasirea orgoliilor personale, intereselor partinice sau vendetelor acoperite", se arata in comunicatul ortodocsilor ardeleni.
Fara biserici electorale!
In continuare, ierarhii atrag atentia la folosirea ilegala si imorala a insemnelor si simbolurilor religioase in scopuri politice. „Experienta din ultimii 17 ani a dovedit ca asemenea abuzuri se intorc impotriva autorilor lor si ca electoratul stie sa sanctioneze derapajele de la morala crestina si principiile democratice", avertizeaza acestia, adaugind ca „pe teritoriul Mitropoliei noastre nu se vor construi «biserici electorale»". In final, semnatarii apelului, Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, Arhiepiscopul Andrei al Alba Iu-liei, Episcopul Sofroniu al Oradiei, Bihorului si Salajului, Episcopul Justinian al Maramuresului si Satmarului, Episcopii vicari Irineu si Vasile si Arhiereii vicari Petroniu si Iustin, isi reiau indemnul la intelepciune. „Nadajduim ca poporul roman nu va fi umilit in asteptarile lui", concluzioneaza acestia.
Muncitori constănţeni înşelaţi în Lituania
mpinşi de sărăcie şi dorinţa de a asigura un trai mai bun copiilor rămaşi acasă, tot mai mulţi români au ales să plece să lucreze, de multe ori chiar la negru, în străinătate. Cu toate că destinaţiile favorite ale cohortelor de emigranţi români rămîn, în continuare, statele occidentale, mulţi dintre aceştia au găsit mai uşor de lucru în ţări ca Turcia, Israel sau în statele ex-sovietice. Chiar dacă toţi preferă să plece cu un contract de muncă “la sigur”, odată ajunşi în străinătate, mulţi nu găsesc nici pe departe locul de muncă promis. O poveste tristă, după un scenariu posibil doar într-o Românie care riscă să rămînă fără români din cauza emigraţiei galopante, al cărei deznodămînt îl ştiu foarte bine mai mulţi constănţeni plecaţi în căutarea norocului în Lituania. După aproape trei luni de muncă pe brînci şi nenumărate demersuri în faţa agentului de plasare care le-a intermediat contractele, oamenii au ajuns să protesteze pentru a intra în posesia drepturilor salariale. Ajunşi la capătul puterilor, cei 20 de muncitori au asaltat, ieri, chiar de la primele ore ale dimineţii, sediul societăţii comerciale “Petro - Ship”, din Constanţa. “Am plecat la începutul acestui an pe un şantier naval în Lituania cu gîndul că vom primi salarii de 4,5 euro pentru fiecare oră lucrată. Cînd am ajuns acolo am constatat că pe lîngă lipsa unor condiţii normale de muncă, nu aveam nici măcar spaţii de cazare adecvate. Nici echipamente de muncă, dar nici paturi
, frigidere sau alte lucruri promise la plecarea din ţară. După ce ne-am făcut treaba, am aflat că nu vom primi nici măcar banii cuveniţi. Firma care ne-a trims trebuia să aibă grijă să nu se întîmple aşa ceva”, a povestit Ionuţ Holbură, unul dintre constănţenii lăsaţi cu ochii-n soare de lituanieni. Dar este doar una dintre victimele acestui fenomen care afectează întreaga ţară, mai ales că alţi 60 de constănţeni care nu au participat la protestul de ieri, trebuie să îşi recupereze drepturi salariale similare. Cei mai mulţi au de recuperat între 1.500 şi 2.000 de euro, iar promisiunile administratorului nu i-au înduplecat pe protestari să renunţe la acţiunea lor. În replică, administratorul societăţii susţine că responsabilitatea aparţine, în totalitate, partenerului lituanian şi că a făcut eforturi substanţiale pentru repatrierea muncitorilor. “Am susţinut financiar întoarcerea salariaţilor în ţară şi am primit asigurări că aceştia vor primi jumătate din salariile restante săptămîna viitoare. Chiar sîntem de acord să le acordăm ajutoare de cîte 100 de euro pentru ca oamenii să nu întîmpine Paştele cu mîna goală”, a declarat administratorul societăţii “Petro - Ship” Constanţa, Petru Mititelu.
, frigidere sau alte lucruri promise la plecarea din ţară. După ce ne-am făcut treaba, am aflat că nu vom primi nici măcar banii cuveniţi. Firma care ne-a trims trebuia să aibă grijă să nu se întîmple aşa ceva”, a povestit Ionuţ Holbură, unul dintre constănţenii lăsaţi cu ochii-n soare de lituanieni. Dar este doar una dintre victimele acestui fenomen care afectează întreaga ţară, mai ales că alţi 60 de constănţeni care nu au participat la protestul de ieri, trebuie să îşi recupereze drepturi salariale similare. Cei mai mulţi au de recuperat între 1.500 şi 2.000 de euro, iar promisiunile administratorului nu i-au înduplecat pe protestari să renunţe la acţiunea lor. În replică, administratorul societăţii susţine că responsabilitatea aparţine, în totalitate, partenerului lituanian şi că a făcut eforturi substanţiale pentru repatrierea muncitorilor. “Am susţinut financiar întoarcerea salariaţilor în ţară şi am primit asigurări că aceştia vor primi jumătate din salariile restante săptămîna viitoare. Chiar sîntem de acord să le acordăm ajutoare de cîte 100 de euro pentru ca oamenii să nu întîmpine Paştele cu mîna goală”, a declarat administratorul societăţii “Petro - Ship” Constanţa, Petru Mititelu.
Doljenii nu se inghesuie la subventia UE
La aproape o luna de la demararea actiunii de solicitare a subventiei de la UE, doljenii mai au nelamuriri. La centrul local APIA Craiova, fermierii isi intâmpina colegii „de suferinta“ intr-o atmosfera destul de apasatoare - lume multa, inghesuiala, nervi intinsi la maximum si o serie de noi intrebari.
Incepând din acest an, ca locuitori ai unui stat membru UE, agricultorii români primesc de la Uniunea Europeana subventii pe suprafata de teren agricol detinuta. Actiunea de depunere a actelor necesare pentru obtinerea celor aproximativ 56 de euro/hectar a demarat in prima zi a acestei luni. Pâna acum insa, fie ca nu au putut, fie ca nu au vrut, doar putin peste jumatate dintre fermierii care trebuia sa depuna documentatia necesara obtinerii subventiei s-au deplasat la centrele locale ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Dolj. „Pâna in prezent, au depus dosarele aproximativ 62% din totalul fermierilor. Solicitarile acestora acopera aproximativ 26,5% din suprafata agricola inscrisa de fermieri in Registrul Fermelor (352.000 de hectare de teren)“, a declarat Sergiu Dragancea, directorul APIA Dolj. Cu toate acestea, numarul fermierilor care asteptau ieri in holul Centrului Local Craiova pentru a-si depune dosarele era destul de mare - aproximativ 50.
„Respectam aceleasi reguli ca si locuitorii celorlalte state membre ale UE“
Una dintre nemultumirile aparute de la demararea procesului de solicitare a subventiei este legata de faptul ca fermierii doljeni sunt, de fapt, persoane vârstnice care trebuie sa se deplaseze zeci de kilometri pentru a-si depune actele necesare. Acest lucru este cauzat de faptul ca, in functie de localitatea de domiciliu, solicitarile sunt preluate doar de unul dintre cele sapte centre locale APIA la care sunt arondati beneficiarii. „Potrivit legii, initial, s-au infiintat cinci centre locale - la Craiova, Segarcea, Calafat, Bechet si Bailesti. Ulterior, am reusit insa sa infiintam inca doua (la Filiasi si Melinesti), astfel incât distanta parcursa de fermieri pâna la centru sa fie mai mica, iar suprafata pentru care se depun cereri sa fie echilibrata intre centre“, a declarat Sergiu Dragancea, directorul APIA Dolj. 16 localitati sunt arondate la Craiova, 13 la Calafat, 16 la Segarcea, 16 la Bailesti, 14 la Bechet, 19 la Filiasi si noua la Melinesti. „Respectam aceleasi reguli ca si locuitorii celorlalte state membre ale UE care primesc aceasta subventie“, a spus Dragancea.
Subventia poate fi solicitata pâna pe 15 mai
Fermierii doljeni pot depune solicitarile pentru subventia de la UE, sub forma de plata directa, pâna pe 15 mai. Doljenii care nu vor putea sa se prezinte la centrele locale APIA Dolj la care sunt arondati in data si la ora la care sunt programati pot sa se prezinte la respectivele centre in orice alta zi. „Vor putea insa sa-si depuna cererea dupa ultima persoana programata in ziua respectiva“, a spus Sergiu Dragancea.
Cei care nu se vor incadra in timp
si nu vor putea depune solicitarile pâna pe 15 mai o mai pot face intre 16 mai si 11 iunie. Acestia din urma vor fi penalizati cu 1% pe zi de intârziere din suma aferenta. Fermierii care vor depune cererile dupa 12 iunie vor pierde sprijinul european pentru acest an. Potrivit www.finantare.ro, banii vor ajunge la agricultori incepând cu luna decembrie a acestui an, prin transfer bancar.
Mostenitorii trebuie sa se inteleaga intre ei cu privire la cine face solicitarea
Sprijinul european il vor pierde si suprafetele pentru care vor fi depuse mai multe solicitari de mostenitori. „In cazul in care sunt mai multi mostenitori, dar nu s-a facut succesiunea, trebuie sa se inteleaga intre ei si sa-l desemneze pe unul dintre ei care sa depuna solicitarea“, a declarat Sergiu Dragancea. Potrivit acestuia, daca vin toti sa faca solicitarea, e posibil ca, daca suprafata eligibila se imparte in bucati prea mici, sa nu mai fie eligibila si astfel sa piarda banii. „In plus
, daca vor fi depuse doua cereri pe acelasi teren banii se pierd“, a adaugat Dragancea.
Fermierii care fac solicitarea trebuie sa aiba la ei buletinul de identitate, dovada ca detin un cont bancar activ pe numele lor si actele doveditoare referitoare la pamânt - proprietate, arenda, concesiune.
Minimum un hectar
Subventii pe suprafata de la UE primesc numai cei care au exploatatii de minimum un hectar compus din parcele de cel putin 0,3 hectare. In cazul viei, pomilor fructiferi si arbustilor, parcelele pot fi si de 0,1 hectare. Cei care au suprafete mai mici si vor sa primeasca subventia se pot constitui in grupuri de producatori sau pot sa mai cumpere pamânt.
Incepând din acest an, ca locuitori ai unui stat membru UE, agricultorii români primesc de la Uniunea Europeana subventii pe suprafata de teren agricol detinuta. Actiunea de depunere a actelor necesare pentru obtinerea celor aproximativ 56 de euro/hectar a demarat in prima zi a acestei luni. Pâna acum insa, fie ca nu au putut, fie ca nu au vrut, doar putin peste jumatate dintre fermierii care trebuia sa depuna documentatia necesara obtinerii subventiei s-au deplasat la centrele locale ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Dolj. „Pâna in prezent, au depus dosarele aproximativ 62% din totalul fermierilor. Solicitarile acestora acopera aproximativ 26,5% din suprafata agricola inscrisa de fermieri in Registrul Fermelor (352.000 de hectare de teren)“, a declarat Sergiu Dragancea, directorul APIA Dolj. Cu toate acestea, numarul fermierilor care asteptau ieri in holul Centrului Local Craiova pentru a-si depune dosarele era destul de mare - aproximativ 50.
„Respectam aceleasi reguli ca si locuitorii celorlalte state membre ale UE“
Una dintre nemultumirile aparute de la demararea procesului de solicitare a subventiei este legata de faptul ca fermierii doljeni sunt, de fapt, persoane vârstnice care trebuie sa se deplaseze zeci de kilometri pentru a-si depune actele necesare. Acest lucru este cauzat de faptul ca, in functie de localitatea de domiciliu, solicitarile sunt preluate doar de unul dintre cele sapte centre locale APIA la care sunt arondati beneficiarii. „Potrivit legii, initial, s-au infiintat cinci centre locale - la Craiova, Segarcea, Calafat, Bechet si Bailesti. Ulterior, am reusit insa sa infiintam inca doua (la Filiasi si Melinesti), astfel incât distanta parcursa de fermieri pâna la centru sa fie mai mica, iar suprafata pentru care se depun cereri sa fie echilibrata intre centre“, a declarat Sergiu Dragancea, directorul APIA Dolj. 16 localitati sunt arondate la Craiova, 13 la Calafat, 16 la Segarcea, 16 la Bailesti, 14 la Bechet, 19 la Filiasi si noua la Melinesti. „Respectam aceleasi reguli ca si locuitorii celorlalte state membre ale UE care primesc aceasta subventie“, a spus Dragancea.
Subventia poate fi solicitata pâna pe 15 mai
Fermierii doljeni pot depune solicitarile pentru subventia de la UE, sub forma de plata directa, pâna pe 15 mai. Doljenii care nu vor putea sa se prezinte la centrele locale APIA Dolj la care sunt arondati in data si la ora la care sunt programati pot sa se prezinte la respectivele centre in orice alta zi. „Vor putea insa sa-si depuna cererea dupa ultima persoana programata in ziua respectiva“, a spus Sergiu Dragancea.
Cei care nu se vor incadra in timp
si nu vor putea depune solicitarile pâna pe 15 mai o mai pot face intre 16 mai si 11 iunie. Acestia din urma vor fi penalizati cu 1% pe zi de intârziere din suma aferenta. Fermierii care vor depune cererile dupa 12 iunie vor pierde sprijinul european pentru acest an. Potrivit www.finantare.ro, banii vor ajunge la agricultori incepând cu luna decembrie a acestui an, prin transfer bancar.
Mostenitorii trebuie sa se inteleaga intre ei cu privire la cine face solicitarea
Sprijinul european il vor pierde si suprafetele pentru care vor fi depuse mai multe solicitari de mostenitori. „In cazul in care sunt mai multi mostenitori, dar nu s-a facut succesiunea, trebuie sa se inteleaga intre ei si sa-l desemneze pe unul dintre ei care sa depuna solicitarea“, a declarat Sergiu Dragancea. Potrivit acestuia, daca vin toti sa faca solicitarea, e posibil ca, daca suprafata eligibila se imparte in bucati prea mici, sa nu mai fie eligibila si astfel sa piarda banii. „In plus
, daca vor fi depuse doua cereri pe acelasi teren banii se pierd“, a adaugat Dragancea.
Fermierii care fac solicitarea trebuie sa aiba la ei buletinul de identitate, dovada ca detin un cont bancar activ pe numele lor si actele doveditoare referitoare la pamânt - proprietate, arenda, concesiune.
Minimum un hectar
Subventii pe suprafata de la UE primesc numai cei care au exploatatii de minimum un hectar compus din parcele de cel putin 0,3 hectare. In cazul viei, pomilor fructiferi si arbustilor, parcelele pot fi si de 0,1 hectare. Cei care au suprafete mai mici si vor sa primeasca subventia se pot constitui in grupuri de producatori sau pot sa mai cumpere pamânt.
Kazahstan sau Cernăuţi, posibile surse ale ploii de noroi din week-end
sursa prafului transformat în ploaie de noroi in Suceava şi în alte patru judeţe din Moldova, la sfârşitul săptămânii trecute, nu este sigură, existând posibilitatea să provină din Regiunea Cernăuţi sau din Kazahstan, conform datelor transmise de Centrul Regional de Meteorologie Bacău • Garda de Mediu Suceava a asigurat că aceste pulberi nu prezintă niciun pericol pentru sănătatea populaţiei • ,,ploaia de noroi" semnalată la sfârşitul săptămânii trecute a pus pe jar autorităţile locale, centrale, dar şi populaţia
Constantin Harasim, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava a transmis ieri în conferinţa de presă că ,,ploaia de noroi" care i-a alarmat pe suceveni la sfârşitul săptămânii trecute nu reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei indicând drept sursă a prafului zona Kazahstan-ului din Asia. ,,În urma analizelor efectuate Centrul Regional de Meteorologie Bacău ne-a trasmis că, praful semnalat vineri seară în mai multe zone ale judeţului Suceava provine, de dincolo de Marea Caspică, din zona Kazahstan-ului", a declarat Constantin Harasim. El a spus că fenomenul s-a datorat unui front de aer din zona deşertică care s-a întâlnit cu fronturile atmosferice reci şi umede din zona noastră, de unde a rezultat acea ploaie încărcată cu o cantitate impresionabilă de pulberi, vizibilă pe maşini, geamuri şi chiar îmbrăcăminte. Având în vedere amploarea fenomenului, din noaptea de vineri spre sâmbătă a fost convocat în regim de urgenţă Comandamentul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a se vedea ce măsuri se impun. Comandamentul condus de subprefectul Alexandru Băişanu a luat în calcul mai multe surse de poluare în ideea că ar aceste pulberi ar putea fi periculoase pentru sănătatea populaţiei, dar probele prelevate şi analizele de laborator efectuate de către Agenţia de Protecţia Mediului Suceava au indicat că substanţa nu este toxică, radioactivă şi că are PH neutru. Informaţia a fost confirmată şi de Lucian Varga sâmbătă în cadrul unei conferinţe de presă la MAI. Întrucât nu se cunoştea exact sursa cantităţii mari de praf semnalată în cinci judeţele ale Moldovei (Vaslui, Iaşi, Neamt, Bacău şi Suceava) s-a presupus că aceasta provine din zona uscată de stepă din Ucraina şi Republica Moldovei. În acest sens s-a luat legătura cu consulatul României la Cernăuţi pentru a se obţine informatii suplimentare şi a identifica sursa. Rezultate au indicat însă că nu se pune problema unei poluări industriale sau de altă natură, ci doar de un fenomen de natură meteorologică. Singurele limite admise depăşite au fost cele cu privire la suspensii din aer, care au depăşit de peste 20 de ori valorile normale. Constantin Harasim a atras atenţia asupra faptului că astfel de fenomene vor mai avea loc datorită modificărilor climatice care se produc la nivel global. Prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a spus că in urma corespondenţei pe care a avut-o atât cu Consulatul General al României la Cernăuţi, cât şi cu Consulatul General al Ucrainei la Suceava, a fost informat că in raioanele Vijniţa şi Putila din Regiunea Cernăuţi, situate la limita cu judetul Suceava, s-a produs
un fenomen meteorologic extrem după ce s-au intâlnit două fronturi atmosferice cu aer cald şi rece. El a arătat că furtuna puternică a determinat formarea unui nor de praf, care s-a deplasat spre România, unde ar fi fost "spălat" de precipitaţii Onofrei a dat asigurări populaţiei că praful nu este toxic şi nici radioactiv.
Constantin Harasim, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava a transmis ieri în conferinţa de presă că ,,ploaia de noroi" care i-a alarmat pe suceveni la sfârşitul săptămânii trecute nu reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei indicând drept sursă a prafului zona Kazahstan-ului din Asia. ,,În urma analizelor efectuate Centrul Regional de Meteorologie Bacău ne-a trasmis că, praful semnalat vineri seară în mai multe zone ale judeţului Suceava provine, de dincolo de Marea Caspică, din zona Kazahstan-ului", a declarat Constantin Harasim. El a spus că fenomenul s-a datorat unui front de aer din zona deşertică care s-a întâlnit cu fronturile atmosferice reci şi umede din zona noastră, de unde a rezultat acea ploaie încărcată cu o cantitate impresionabilă de pulberi, vizibilă pe maşini, geamuri şi chiar îmbrăcăminte. Având în vedere amploarea fenomenului, din noaptea de vineri spre sâmbătă a fost convocat în regim de urgenţă Comandamentul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a se vedea ce măsuri se impun. Comandamentul condus de subprefectul Alexandru Băişanu a luat în calcul mai multe surse de poluare în ideea că ar aceste pulberi ar putea fi periculoase pentru sănătatea populaţiei, dar probele prelevate şi analizele de laborator efectuate de către Agenţia de Protecţia Mediului Suceava au indicat că substanţa nu este toxică, radioactivă şi că are PH neutru. Informaţia a fost confirmată şi de Lucian Varga sâmbătă în cadrul unei conferinţe de presă la MAI. Întrucât nu se cunoştea exact sursa cantităţii mari de praf semnalată în cinci judeţele ale Moldovei (Vaslui, Iaşi, Neamt, Bacău şi Suceava) s-a presupus că aceasta provine din zona uscată de stepă din Ucraina şi Republica Moldovei. În acest sens s-a luat legătura cu consulatul României la Cernăuţi pentru a se obţine informatii suplimentare şi a identifica sursa. Rezultate au indicat însă că nu se pune problema unei poluări industriale sau de altă natură, ci doar de un fenomen de natură meteorologică. Singurele limite admise depăşite au fost cele cu privire la suspensii din aer, care au depăşit de peste 20 de ori valorile normale. Constantin Harasim a atras atenţia asupra faptului că astfel de fenomene vor mai avea loc datorită modificărilor climatice care se produc la nivel global. Prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a spus că in urma corespondenţei pe care a avut-o atât cu Consulatul General al României la Cernăuţi, cât şi cu Consulatul General al Ucrainei la Suceava, a fost informat că in raioanele Vijniţa şi Putila din Regiunea Cernăuţi, situate la limita cu judetul Suceava, s-a produs
un fenomen meteorologic extrem după ce s-au intâlnit două fronturi atmosferice cu aer cald şi rece. El a arătat că furtuna puternică a determinat formarea unui nor de praf, care s-a deplasat spre România, unde ar fi fost "spălat" de precipitaţii Onofrei a dat asigurări populaţiei că praful nu este toxic şi nici radioactiv.
"Vreau sa fiti seriosi"
Selectionerul Piturca si-a avertizat jucatorii, cerându-le sa nu ia în râs nationala Luxemburgului.
Dupa ce luni au efectuat un singur antrenament, dupa-amiaza, ieri tricolorii s-au pregatit dimineata, tot pe stadionul Ceahlaul si tot cu portile închise.
Decizia ignorarii presei a luat-o Victor Piturca, suparat pe faptul ca în ziua precedenta antrenamentul a fost urmarit de reprezentantii mass-media dintr-un loc ascuns privirilor sale
. Cu sau fara presa pe stadion, lotul României s-a pregatit normal. Piturca si-a pus jucatorii sa efectueze câteva alergari, sub comanda preparatorului Marian Lupu, iar apoi a trecut la exersarea fazelor fize. Din nou, Mutu a trecut la pupitru, centrând de pe stânga si de pe dreapta, iar înaltii Tamas, Goian si Niculae au reluat spre poarta. Apoi s-au desfasurat câteva scheme tactice, echipa titularilor fiind aceeasi. Nelamurita a ramas totusi problema portarului, Coman si Lobont aparând pe rând. Se pare ca selectionerul nu mai e atât de sigur de titularizarea lui Coman si ar înclina mai degraba sa-i foloseasca pe cei doi câte o repriza.
Pe parcursul sedintei de pregatire, Piturca si-a tinut jucatorii din scurt, insistând ca ei sa nu se relaxeze, de teama ca nu cumva sa faca acelasi lucru si în meciul de astazi. Gândul ca Luxemburg, echipa aflata pe locul 178 în lume, nu e considerat de fotbalisti un adversar de luat în seama nu-i da pace tehnicianului. Spre finalul antrenamentului, Piti a urcat în tribuna, de unde a urmarit miuta care a încheiat sedinta de pregatire.
40 Partida de astazi este a 40-a disputata de echipa nationala în provincie. Pâna acum, 14 orase au gazduit meciurile tricolorilor, de cele mai multe ori acestia jucând la Constanta (10 meciuri).
Dupa ce luni au efectuat un singur antrenament, dupa-amiaza, ieri tricolorii s-au pregatit dimineata, tot pe stadionul Ceahlaul si tot cu portile închise.
Decizia ignorarii presei a luat-o Victor Piturca, suparat pe faptul ca în ziua precedenta antrenamentul a fost urmarit de reprezentantii mass-media dintr-un loc ascuns privirilor sale
. Cu sau fara presa pe stadion, lotul României s-a pregatit normal. Piturca si-a pus jucatorii sa efectueze câteva alergari, sub comanda preparatorului Marian Lupu, iar apoi a trecut la exersarea fazelor fize. Din nou, Mutu a trecut la pupitru, centrând de pe stânga si de pe dreapta, iar înaltii Tamas, Goian si Niculae au reluat spre poarta. Apoi s-au desfasurat câteva scheme tactice, echipa titularilor fiind aceeasi. Nelamurita a ramas totusi problema portarului, Coman si Lobont aparând pe rând. Se pare ca selectionerul nu mai e atât de sigur de titularizarea lui Coman si ar înclina mai degraba sa-i foloseasca pe cei doi câte o repriza.
Pe parcursul sedintei de pregatire, Piturca si-a tinut jucatorii din scurt, insistând ca ei sa nu se relaxeze, de teama ca nu cumva sa faca acelasi lucru si în meciul de astazi. Gândul ca Luxemburg, echipa aflata pe locul 178 în lume, nu e considerat de fotbalisti un adversar de luat în seama nu-i da pace tehnicianului. Spre finalul antrenamentului, Piti a urcat în tribuna, de unde a urmarit miuta care a încheiat sedinta de pregatire.
40 Partida de astazi este a 40-a disputata de echipa nationala în provincie. Pâna acum, 14 orase au gazduit meciurile tricolorilor, de cele mai multe ori acestia jucând la Constanta (10 meciuri).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
