Scumpirile, un sport naţional

Europa luptă cu preţurile, România are ceva împotriva creşterii veniturilor.

Băncile pre­gă­tesc noi creşteri de dobânzi la ratele
împrumuturilor. Azi-mâine vom afla că se scumpesc din nou gazele
. Până şi pentru serviciile de acoperire a riscurilor bancare se vor cere mai mulţi bani. Cât despre alimentele din marile magazine – ce să mai vorbim?

Scumpirile au devenit un fel de sport naţional, practicat la unison de producători şi comercianţi, pe umerii tot mai încovoiaţi ai consumatorilor. Asta în contextul în care mai toate statele şi organizaţiile naţionale din Europa luptă din răsputeri pentru a stăpâni marşul preţurilor.

La europeni, sub­venţionarea motorinei pentru agricultură sau eliminarea unor taxe pe importuri sunt aplicate ca măsuri preventive de stabilizare; la români, singurul discurs coerent împotriva inflaţiei cere ca angajatorii să nu mai crească salariile. Altfel spus, Europa se ridică împotriva creşterii preţurilor, România are ceva împotriva creşterii veniturilor...


Vara trecută, parcă, autorităţile de la Bucureşti vorbeau de o strategie de contracarare a efectelor secetei, dar de atunci nu s-a mai auzit nimic în acest sens.

Rezultatul nepăsării: buzunarele românilor au fost secătuite chiar mai rău decât pământurile ameninţate cu deşertificarea din sudul ţării. Aşa cum fermierii au fost lăsaţi să se descurce singuri cu arşiţa din vara lui 2007, consumatorii finali au rămas singuri în faţa pârjolului preţurilor, declanşat de producători şi comercianţi. Ei bine, tocmai în ideea de a mai tempera presiunile scumpirilor, Banca Naţională a mărit din nou dobânda-cheie. Dar asta se va reflecta într-o altă scumpire, cea a creditelor.

Pentru că nici bancherii nu se lasă mai prejos decât comercianţii sau producătorii din economia reală, aceştia scumpesc produsele lor finite – împrumuturile – aproape imediat după ce cresc costurile proprii. Aici o să avem şi o surpriză: începând de luni, toţi creditorii, bancari sau nebancari, vor trebui să plătească mai mult, pentru a acoperi riscurile generate de creditele în valută acordate persoanelor fizice.

Dacă aveţi venituri în lei şi vreţi un împrumut în valută, evaluarea arată că sunteţi un „beneficiar riscant", iar creditorul va trebui să pună de-o parte, ca asigurare, o sumă ce poate fi chiar la fel de mare cu cea împrumutată. Pe umerii cui credeţi că vor cădea (şi) aceste costuri noi?


Scumpirea energiei
, criza de cereale, lipsa furajelor pentru animale, deprecierea leului sau mărirea continuă a dobânzilor la creditele bancare ar fi doar câteva din cauzele umflării preţurilor. În faţa lor, România stă cu mâinile-n sân, în timp ce Europa a deschis adevărate bătălii, pe mai multe fronturi. Noul nostru sport naţional – scumpirile – pare să fie singurul răspuns la aceste provocări. Vom vedea curând cât de mult ne costă, de fapt, biletul de intrare la acest „meci"!